PrezumÞia de inocenÞã

CorupÞia româneascã nu este mai bãtãtoare la ochi decÎt corupÞia americanã sau britanicã, dar este mai rudimentarã În ce priveºte subtilitatea formelor de manifestare.
Ca terapie, s-au inventat declaraĂžiile de avere Âşi declaraĂžiile privind conflictul de interese menite sĂŁ tempereze piaĂža afacerilor oneroase.
Legile române au stabilit ca demnitarii, magistraÞii, anumite categorii de aleºi, funcÞionarii, alte persoane, trebuie sã depunã, sau sã Împrospãteze la intervale prestabilite, respectivele declaraÞii.
DacĂŁ pĂŽnĂŁ ĂŽn 2004 declaraĂžiile erau confidenĂžiale, ĂŽncepĂŽnd din acel an ele au devenit publice, orice persoanĂŁ interesatĂŁ putĂŽnd avea acces la conĂžinutul acestora.
ExerciÞiul de a etala public veniturile realizate, averea acumulatã ºi funcÞiile ocupate, a dovedit cã românul nu este suficient de familiarizat cu sinceritatea sau cu priceperea de a o face.
Unii au Întocmit aceste declaraÞii cu conºtiinciozitate, alÞii În bãºcãlie, unii În nepricepere simulatã, iar alÞii dupã cum i-a dus capul, iar modificarea formularelor de declaraÞii În 2005 a Încurcat lucrurile mai rãu. Legiuitorul a dorit transparenÞã, dar nu a reuºit sã Întocmeascã un model de declaraÞie coerent, care sã fie uºor de completat ºi de interpretat, nelãsÎnd loc de Întors.
Pe de altĂŁ parte s-a dovedit cĂŁ sĂŽnt persoane care au obligaĂžii ĂŽn ĂŽntocmirea declaraĂžiilor de avere Âşi de interese, dar care nu au ĂŽnĂželes cĂŁ aceste obligaĂžii nu sĂŽnt facultative, ignorĂŽndu-se importanĂža lor, dar Âşi consecinĂžele.
Recentul scandal al incompatibilitãÞilor unor persoane alese din NeamÞ vine nu atÎt din faptul cã aceste persoane au fost de rea-credinÞã, cÎt ºi din faptul cã au fost neglijente.
NeglijenÞa acestor persoane este mãsura lipsei de respect faÞã de lege, dublatã de lipsa de exerciÞiu democratic În comportament.
Din aceastĂŁ cauzĂŁ, studiindu-se cazurile mediatizate prin presa localĂŁ, aproape fiecare persoanĂŁ, din cele pomenite, a avut o perioadĂŁ de incompatibilitate, Âşi se va vedea dacĂŁ justiĂžia va amenda ĂŽn vreun fel acest lucru.
De prea puÞinã vreme sÎntem confruntaÞi cu obligativitatea declarãrii publice a averilor ºi a situaÞiilor de incompetenÞã, pentru a avea pretenÞia cã acest exerciÞiu de transparenÞã a ºi devenit un gest reflex cotidian.
A trebuit ca presa sã facã dezvãluiri ºocante În acest sens pentru ca aleºii noºtri locali sã realizeze cã habar n-au de ce Înseamnã respectul faÞã de lege ºi, pe cale de consecinÞã, numai din acest motiv aceºtia ar trebui sã demisioneze, nemaiavÎnd dreptul moral de a ne conduce sau a sta În poziÞii de decizie.
Am auzit cĂŁ unii dintre incompatibilii noÂştri autohtoni au primit de la Oficiul Registrului ComerĂžului hĂŽrtii prin care acesta atestĂŁ cĂŁ sĂŽnt acum compatibili.
Aceste atestãri aduse acum nu au nici o relevanÞã, problema pe fond fiind aceea cã, la un moment dat, În activitatea publicã a persoanelor respective a intervenit starea de incompatibilitate.
În altã ordine de idei, Registrului comerþului sã înceteze cu aceste abuzuri, de a da atestate de bunã purtare, acesta fiind atributul puterii judecãtoreºti prin alte instanþe.
Cine trebuia sĂŁ le sune clopoĂželul la urechea incompatibililor, pentru a-i anunĂža pe fiecare ĂŽn parte, data Âşi ora la care domniile lor trebuiau sĂŁ se prezinte la Registrul ComerĂžului pentru a depune demisiile din poziĂžia de administratori ai firmelor?
Pentru cĂŁ toĂži aceÂştia au firme, care ĂŽn legislaĂžia existentĂŁ sĂŽnt asimilate cu primele porĂži ale corupĂžiei.
RĂŁzboiul dintre putere Âşi OpoziĂžie, pe plan local, pornit pe teme de incompatibilitĂŁĂži, va trebui dezamorsat de cĂŁtre instanĂžele de judecatĂŁ ĂŽn acelaÂşi mod, cu aceeaÂşi mĂŁsurĂŁ, pentru toĂži, fĂŁrĂŁ a se aplica soluĂžii selective, pe criterii politice.
De o parte este cazul PreÂşedintelui Âşi a unui VicepreÂşedinte al Consiliului JudeĂžean, pe de altĂŁ parte este cazul Prefectului, Primarului Âşi al Viceprimarului.
În orice caz, cei care au avut perioade de incompatibilitate se fac vinovaþi de încãlcarea legii, precum ºi de lipsã de respect faþã de electoratul nemþean.
Nu poate fi ocolitĂŁ precizarea faptului cĂŁ rĂŁmĂŽnerea acestor persoane ĂŽn poziĂžia de administratori ai unor societĂŁĂži, peste termenul limitĂŁ, nu poate fi perceputĂŁ decĂŽt ca o implicare directĂŁ ĂŽn avantajarea societĂŁĂžilor respective, ĂŽn derularea afacerilor proprii, prin acte decizionale sau acces la fonduri bugetare.
În judeĂžul NeamĂž existĂŁ numeroase astfel de situaĂžii, care vor trebui dezvĂŁluite ĂŽn etapa urmĂŁtoare, pentru cĂŁ, vorba unuia dintre ĂŽmpricinaĂži „vrem sĂŁ devenim un oraÂş european“. Am mai precizat Âşi cu alte ocazii, sĂŁ nu-Âşi ĂŽnchipuie cineva cĂŁ, dacĂŁ o astfel de persoanĂŁ publicĂŁ demisioneazĂŁ din postura de administrator al propriei societĂŁĂži, implicarea sa privind avantajarea afacerilor acesteia s-a diminuat sau a dispĂŁrut.
Implicarea rĂŁmĂŽne aceeaÂşi, dar ĂŽn cazul lor legea le oferĂŁ o protecĂžie formalĂŁ, punĂŽndu-le la dispoziĂžie declaraĂžia de interese Âşi obligĂŽndu-i sĂŁ o trateze cu respectul cuvenit.
În aceste circumstanþe, declaraþia de interese, pe fond, nu reprezintã decît o dozã de praf în ochii credulilor.
Doar cĂŽnd legea, pentru care militez cu convingere, va stabili cĂŁ astfel de persoane, dacĂŁ vor sĂŁ acceadĂŁ la o funcĂžie publicĂŁ, vor trebui sĂŁ-Âşi vĂŽndĂŁ afacerile, dincolo de rudele de gradul IV, vom putea vorbi despre o ĂŽndreptare realĂŁ a acestora de posibile acte de corupĂžie.
PĂŽnĂŁ atunci trebuie sĂŁ ne mulĂžumim cu legile pe care le avem, aÂşa insuficient acoperitoare cum sĂŽnt, Âşi pe care aceste persoane publice trebuie sĂŁ le respecte, persoane care pot „beneficia“ de multe prezumĂžii, mai puĂžin de prezumĂžia de inocenÞã.