 Ex-parlamentarii, muritori de foame?
• joi, proiectul de lege care stipula unele privilegii pentru parlamentari a fost votat • dupã ce preºedintele Bãsescu s-a opus primei variante a proiectului, unele „facilitãþi“ au rãmas, unele nu • Reprezentanþii Partidului România Mare susþin cã nu este normal ca parlamentarii sã rãmînã fãrã sprijin financiar, atunci cînd nu mai obþin un nou mandat. Motivul? Pentru mulþi dintre aceºtia, indemnizaþia pe care o primesc este singura sursã de venituri. Senatorul PRM de Neamþ, Viorica Moisiuc, s-a referit la refuzul preºedintelui Traian Bãsescu de a promulga actul legislativ care stipula o serie de privilegii pentru demnitari, între care paºaport diplomatic pentru toþi membrii familiei ºi pãstrarea legitimaþiei de parlamentar ºi dupã încetarea mandatului. Pe de altã parte, exponentul PRM a afirmat cã în toate þãrile europene, formula de sprijin acordatã foºtilor parlamentari este consistentã: „ÃŽn toate statele europene, indiferent cîte legislaturi are în spate, cel care nu mai obþine un nou mandat beneficiazã de drepturi parlamentare timp de 1-2 ani. Singura þarã cu un termen mai redus - de 3 luni - este Polonia. Nu toþi parlamentarii sînt capitaliºti, bancheri sau acþionari. Foarte mulþi trãiesc din indemnizaþiile pe care le primesc. Mircea Ionescu Quintus, care a fost preºedinte al Senatului, trãieºte dintr-o pensie de 4,5 milioane de lei. Un alt fost parlamentar, rãmas fãrã venituri, trãieºte într-un cort la marginea Iaºului. Mi se pare normal ca un parlamentar care îºi încheie mandatul sã nu fie lãsat fãrã venituri. A fost aprobatã o prevedere care stipuleazã ca parlamentarii sã beneficieze de drepturile pe care le-au avut în perioada exerciþiului timp de 3 luni, pînã cînd îºi gãsesc de lucru, ori se pensioneazã. Indemnizaþia nu include sporuri. Noua reglementare prevede ca pensionarii care au un mandat sã primeascã 20 % din indemnizaþie, cei cu douã mandate - 40 %, iar cu trei - 60 %. Indemnizaþia netã a unui senator este de 30 milioane de lei. Pe de altã parte, nu este vorba despre cumul de pensii: cel în cauzã poate opta pentru pensia cea mai mare, alegînd între cea obþinutã de la locul de muncã ºi pensia ce îi revine din activitatea parlamentarã. Dacã este sã facem comparaþie cu pensiile judecãtorilor - care reprezintã 80% din ultimul salariu, nici unul nu obþine mai puþin de 50-60 milioane de lei“.
Bãsescu s-a opus unor privilegii
Reamintim cã Traian Bãsescu a cerut, în ianuarie, Parlamentului sã reexamineze Legea privind statutul deputaþilor ºi al senatorilor, considerînd cã aleºii neamului ºi-au stabilit o serie de avantaje care „se constituie în privilegii interzise de Constituþia României“. Potrivit unui comunicat al Administraþiei Prezidenþiale, atît avantajele excesive stabilite de parlamentari, cît ºi regimul juridic al acestora, în materie procesualã penalã, conþin dispoziþii care încalcã Constituþia României. Bãsescu semnala ºi faptul cã pãstrarea legitimaþiei ºi însemnului dupã încetarea mandatului de parlamentar ar crea multiple situaþii nefireºti, mai ales cã nici un alt demnitar nu are un astfel de privilegiu. ªeful statului nu era de acord ca membrii familiilor parlamentarilor sã aibã paºaport diplomatic ºi nici ca deputaþii ºi senatorii sã beneficieze, chiar ºi dupã expirarea mandatului, de o indemnizaþie tranzitorie, pînã la obþinerea unei retribuþii salariale sau a unor venituri din activitãþi independente.
O altã obiecþie formulatã de preºedinte face referire la pensiile de serviciu ale parlamentarilor, care nu þin cont de proporþionalitatea cuantumului pensiei cu sumele efectiv cotizate. „Prin cererea de reexaminare, ºeful statului nu susþine atribuirea unor asemenea drepturi întrucît ele sînt discriminatorii faþã de alte categorii de demnitari ºi, prin aceasta, neconstituþionale. ÃŽn plus, nu trebuie uitat cã demnitãþile se exercitã în interesul poporului, astfel cã nu pot fi detaºate de percepþia ºi de starea economicã generalã“, se afirmã în comunicatul citat.
De asemenea preºedintele a solicitat Parlamentului reformularea art. 23 alin. (5) din lege, astfel încît sã nu poatã fi interpretat în sensul cã „parlamentarii nu pot fi chemaþi ca martori în procese penale, în faþa poliþiei ori a parchetului, deoarece s-ar încãlca astfel liberul acces la justiþie al persoanei vãtãmate din acel proces, garantat de Constituþia României“. „Din aceleaºi motive, pentru a nu împiedica realizarea justiþiei, trebuie eliminatã posibilitatea de a ascunde organelor judiciare faptele ºi informaþiile de care deputatul sau senatorul a luat la cunoºtinþã în exercitarea mandatului“, considerã ºeful statului.
În ceea ce priveºte reglementarea din lege stabilitã în cazul în care un parlamentar este reþinut, arestat sau percheziþionat, preºedintele Traian Bãsescu considerã cã trebuie stabilitã o procedurã în concordanþã cu prevederile Constituþiei.
Joi, 16 februarie, parlamentarii au adoptat în ºedinþa comunã a celor douã camere, amendamentele la propriul statut. Acestea au fost propuse de o comisie specialã care a reexaminat proiectul acestei legi la cererea preºedintelui. O parte din privilegii au rãmas altele nu. În aceastã nouã formã, care este definitivã, se micºoreazã la trei zile termenul în care comisia juridicã a unei camere trebuie sã întocmeascã raport legat de cererile venite de la ministrul justiþiei de încuviinþare a reþinerii, arestãrii sau percheziþiei unui parlamentar. Pînã acum termenul era de 15 zile.
Potrivit statutului adoptat, parlamentarii care au deþinut trei mandate sînt asimilaþi din punct de vedere al categoriei de pensie în care se încadreazã, cu magistraþii. De asemenea, parlamentarii care nu au mai fost aleºi ºi nu beneficiazã de alte surse de venit, mai au dreptul ºi la o aºa-numitã indemnizaþie tranzitorie de trei luni.
|
Autentificare
