 Reformã prin linºaj
Reforma în Justiþie, mult trîmbiþatã de Monica lu' Macovei pe la toate emisiunile televizate, nu mai lasã ministrei nici un minut de libertate ca sã mai treacã ºi pe la Parlament pentru a-ºi susþine legile reformatoare, care cad pe capete.
ÃŽn ultimele zile, timpul preþios al madamei se consumã pe genul epistolar cu Adrian Nãstase. Fostul premier tot primeºte de la Monica rãvaºe de „randevous“, prin care Justiþia se invitã chioarã prin casele omului, pasãmite ca sã-i numere termopanele, chinezãriile, tablourile sau gãinile ouãtoare din bãtãturã. Doamna Justiþie vrea cu orice preþ sã se metamorfeze, în plin avînt reformator, din abuzatã în abuzantã, ca sã-ºi rãzbune momentele de cãlãrealã pe deºelate, cînd i se dãdeau pinteni la unele cauze.
Existã destulã oripilare publicã dupã ultimele spectacole „de-a stîrpitul corupþiei“ fãrã finalitate, limitate la scene filmate ale unor subiecte de presã, în timp ce urcau sau coborau scãrile parchetului.
Cu Adrian Nãstase, care este ºi preºedintele Camerei Deputaþilor, coana Justiþiarã doreºte o întîlnire discretã la domiciliile acestuia, cînd n-o fi soþia omului acasã. Pot sã jur cã întîlnirea respectivã va fi aºezonatã cu o listã de paparazzi, astfel cã în prezenþa acestora casa sã poatã fi rãscolitã pe îndelete.
Face toþi banii un astfel de scenariu filmat „în live“ ºi redat pe toate ecranele TV, inclusiv pe cele din Bruxelles, în care justiþiara, cu poalele în cap îi face o percheziþie „la piele“ demnitarului.
Rezultatul nu mai conteazã, conteazã ºtirea ºi imaginea. Percheziþii la domiciliu s-au mai fãcut, se fac ºi se vor mai face, dar deoarece acestea nu se limiteazã la o deschidere la prohab, trebuie sã fie extrem de bine justificate ºi instrumentate, justiþia probînd cã nu este o damã de moravuri uºoare. Am crezut cã vremurile în care duba se oprea în faþa casei, iar geleaþii îþi nãvãleau în casã, au trecut.
Pînã ºi acest abuz al Justiþiei de atunci, înainte era mult mai suportabil, geleaþii nefiind însoþiþi de televiziuni ºi flashuri, discreþia abuzului compensînd în parte deranjul de orice fel. Linºajul mediatic practicat de Justiþia bãsescumacoveitãriceanã, este singura procedurã pe care actualul regim ºtie sã o aplice pentru eradicarea corupþiei, în timp ce orice cetãþean onest aºteaptã ca dezideratul sã se realizeze fãrã faultarea codului de procedurã penalã. Dacã „reforma Justiþiei“ se limiteazã la linºajul politic, iar filmul unei percheziþii în direct ar putea fi paºaportul României pentru integrarea în UE, atunci Adrian Nãstase ar trebui sã se sacrifice, din acelaºi simþ civic, cu care Monica Macovei a acceptat sã fie ministru al Justiþiei.
Nãstase sã renunþe la pudicitatea constituþionalã ºi sã cedeze abuzurile Monicãi, sã se lase percheziþionat la orã de maximã audienþã, la Zambaccian sau la Cornu, cînd or fi copii ºi nevasta plecaþi de acasã, ca sã-i tihneascã.
Din ciclul „Sã trãiþi bine!“
Institutul Naþional de Statisticã ne stricã week-endul publicînd urmãtoarele creºteri de tarife pentru decembrie 2005 faþã de decembrie 2004; cu 36,5% pentru gaze naturale, cu 20% pentru energia termicã, cu 25,7% pentru apã, canal ºi salubritate, cu 15% pentru îngrijiri medicale ºi 22,4% pentru transportul urban, cu 21,4% pentru legume. Aceasta în contextul în care rata inflaþiei, luînd în calcul eventualele indexãri, a fost 8,6%. Factura la întreþinere acum în 2006, faþã de 2005 a crescut cu 60% la apã caldã ºi încãlzire; factura fiind de 1.600.000 lei pentru o garsonierã, 2.500.000 lei pentru apartament cu douã camere. 3.500.000 lei pentru trei camere ºi 4.000.000 lei pentru patru camere. Conform estimãrilor Ministerului Economiei, preþul gazelor naturale va creºte în acest an cu încã 40%.
În contrast cu majorãrile substanþiale de preþuri ºi tarife, sporurile de venituri sînt cu mult sub creºterile prezentate. Pensia medie a crescut cu numai 12,9%, iar alocaþiile ºi ajutoarele sociale cu numai 5,5%. Cît despre creºterea salariilor, rãmîne cum aþi vorbit.
Un obiectiv principal privind integrarea în UE a fost atins. Laptele a ajuns la preþul din þãrile Uniunii europene. Pe listã urmeazã urzicile ºi ºtevia.
|
Autentificare
