Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Februarie 2006
LMMJVSD
  12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728     
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Regionale 20 Februarie 2006
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

Economia, Uniunea Europeanã ºi românii

• la Iaºi, în organizarea Freedom House, Bancpost România ºi Asociaþia Patronalã a Editorilor Locali a avut loc un seminar intitulat „este pregãtitã economia pentru aderare?“ • au participat analiºtii Ionuþ Popescu ºi Horia ªerbãnecu precum ºi Mihai Bogza, preºedintele Bancpost •

Ilie ªerbãnescu, analist politic: „Vreþi sã intraþi în UE, trebuie sã ne daþi nouã tot ce e important în axa majorã a economiei“, cu rezultanta „bilanþul privatizãrilor este unul dezastruos“. Mihai Bogza, preºedinte al Consiliului de Administraþie al Bancpost: „Sistemul bancar este singurul din economie în care nu mai existã «zombii»“, cu rezultanta „sistemul bancar, singurul compartiment din economie pregãtit pentru UE“. Ionuþ Popescu, analist politic: „Unele companii nu au interes sã fie listate la bursã“.
Acestea ar fi cele mai importante afirmaþii ale persoanelor care au susþinut un „curs intensiv“ pe probleme economice în cadrul unui seminar organizat la Iaºi, în perioada 17-18 februarie, în organizarea Freedom House, Bancpost România ºi Asociaþia Patronalã a Editorilor Locali. Beneficiarii seminarului „Este pregãtitã economia pentru aderare?“ au fost jurnaliºtii din presa localã. ÃŽnainte de a prezenta ºi concluziile acestei întîlniri de lucru, trebuie menþionat cã viziunea apocalipticã a lui Ilie ªerbãnescu, la tema „Privatizãrile în România - necesitãþi, modalitãþi, consecinþe“, a fost contraargumentatã de Mihai Bogza ºi Ionuþ Popescu ºi a suscitat poate cele mai aprinse intervenþii din partea reprezentanþilor mass-media. Ideea privatizãrilor fãcute „în genunchi“ - mãcar dacã ar fi fost un troc cu reprezentanþii UE, ca sã nu ne mai batem capul cã aderarea ar mai putea fi blocatã de corupþie ºi justiþie deficitarã - a mai adus în discuþie un aspect, dureros: au existat interese pentru ca privatizãrile sã fie începute tîrziu, cînd deja entitãþile economice ce se doreau a fi privatizate acumulaserã datorii uriaºe încît legitimau cugetarea amarã: dacã nu cîºtigãm nimic din privatizarea lor, mãcar dîndu-le altora pierdem mai puþin. Adicã, mai pe ºleau spus, au fost atît de bine administrate acele entitãþi, în unele cazuri în domenii în care nici mãcar nu trebuia sã fii deºtept ca sã obþii profit, încît ne-am bucurat sã le dãm cã mãcar nu mai fãceau gãuri în buget. Cine-i vinovat? Obsesiv aproape s-a fãcut referire în discursuri la „stat“ aºezat în boxa acuzaþilor de mai toþi vorbitorii. Cã, la un moment dat, te puteai întreba retoric de ce nu ne-am apucat noi cînd am început sã vindem cu statul. ÃŽl privatizam, îl lua cineva, încerca sã-l profitabilizeze ºi, dacã nu reuºea, cred cã nu s-ar fi supãrat nimeni dacã îl închidea. Mãcar nu mai exista acum un acuzat aºa de impersonal pentru faptul cã mari unitãþi economice au ajuns, s-a vorbit ºi aici de interes, sã funcþioneze ca adevãrate hemoragii pentru banul public ºi apoi au fost vîndute pe te miri ce. Sînt, trebuie spus ºi asta, ºi cazuri de privatizãri reuºite, dar acestea sînt atît de rare încît reprezintã excepþii de la o regulã dureroasã: am privatizat, am rãmas cu un gust amar ºi acum, dacã ar fi sã vrei sã rãspunzi la întrebarea „Este pregãtitã economia româneascã sã adere la UE?“, mai cã îþi vine sã întrebi: „Care economie?“

De la corupþie ºi birocraþie cãtre transparenþã ºi eficienþã

Odatã cîntat prohodul privatizãrilor, cu mici intermezzo din Oda bucuriei, s-a trecut la discutarea altor teme: „Avem un buget, cum procedãm?“, „Sistemul bancar - provocãri actuale“ ºi „Piaþa de capital - între maturitate ºi decizii fiscale“. Fãrã a intra prea mult în detalii, cele mai rostite cuvinte atît în expunerile celor trei amintiþi, cît ºi în intervenþiile ziariºtilor au fost: corupþie, birocraþie, transparenþã ºi eficienþã. Din pãcate primele la capitolul „avem din plin“, iar ultimele douã la capitolul „am vrea sã avem de mîine“, dar sincer nu ºtia nimeni dintre cei prezenþi dacã va mai apuca sã le vadã în economia româneascã. ÃŽn textura logicã a discursurilor toate pãreau extrem de simple: dacã reducem birocraþia ºi corupþia, atunci vor veni investitori puternici ºi serioºi. Intrã bani la buget ºi creºtem economic, devenim eficienþi. Din pãcate n-am trecut de primul dacã ºi, cãutînd vinovaþi, tare mi-e teamã cã dãm iarãºi nas în nas cu domnul stat. Ar mai fi de menþionat o afirmaþie a lui Ilie ªerbãnescu referitor la stat ca extrem de prost administrator. Domnia sa a aruncat pe piaþã o informaþie care din nou ne-a lãsat un gust amar: în domeniul energetic o parte din administrare o face, dupã privatizare, pare o contradicþie în termeni, tocmai statul ceh. Adicã statul altora poate, în timp ce al nostru n-a gãsit viagra economicã sã mai poatã ºi el mãcar un pic, prin locurile importante. Nici preºedintele Bancpost nu ne-a oferit o informaþie prea încurajatoare: folosind o metaforã Mihai Bogza ne-a spus pe ºleau cã am intrat în cursa cu bolidul european cu o maºinã autohtonã care, pe lîngã faptul cã are mai puþini kilometri pe vitezometru, mai e condusã de ºofer ºi cu piciorul pe frînã. Cum aºa? Simplu: cerere din partea sãrmanului popor român existã, dar BNR pune frînã creditelor în loc sã existe o preocupare din partea celor în drept (fraza asta a devenit mai de lemn decît multe altele ce le citeam prin Scînteia) pentru a mãri oferta, dar în aºa fel încît oferta sã fie autohtonã, nu sã însemne importuri ce ne umplu de respect un buget ºi aºa mai peticit decît un costum de arlechin. Iar ca sã ne fie drumul înapoi acasã uºor ºi lin, în încheiere domnul Ionuþ Popescu ne-a spus fãrã ocoliºuri cã „jocul la bursã nu e pentru oricine“. Adicã am juca noi la bursã mai ceva decît la Caritas, dar cam trebuie sã fim atenþi cã imediat ne trezim mai mofluzi decît eram. Nu-i vorbã ca mai toþi ne-am gîndit la Rompetrol ºi la reclama aia de zicea „Prietenii ºtiu de ce“. Aºa cã mai cã îþi vine sã iei un împrumut din sistemul bancar, singurul se pare viabil, sã pui casa gaj ºi sã o laºi spre executare, ºi cu banii cîºtigaþi „cinstit“ sã cumperi bilete de avion ºi sã pleci în UE de capul tãu, cã nu ºtiu dacã mai ai timp sã aºtepþi rabla economiei româneºti sã ajungã din urmã bolidul european.

Articol afisat de 1592 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Cezar FILIP)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Regionale Stiri Regionale
Stiri Economie Stiri Economie
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective