 „Singurul partid cu care PD poate forma o structurã politicã foarte puternicã este PNL“
• interviu realizat cu senatorul PNL de Neamþ ªerban Strãtilã Reporter: Ce se întîmplã în Alianþã? S-a renunþat la fuziune?
ªerban Strãtilã: La nivelul conducerii Alianþei D.A. PNL-PD s-a luat decizia ca discuþiile asupra acestui subiect sã se poarte numai în interiorul celor douã partide. Pînã în 2008 este valabil protocolul Alianþei ºi am convingerea cã va funcþiona în bune condiþiuni. Este posibil sã mai aparã divergenþe în privinþa abordãrii anumitor subiecte în plan politic sau legislativ, dar acestea nu vor afecta în mod semnificativ preocuparea comunã a celor douã partide în vederea îndeplinirii programului de guvernare. Subiectul fuziunii va fi, probabil, reluat dupã clarificarea apartenenþei PD la o familie politicã europeanã ºi neapãrat dupã momentul semnãrii aderãrii României la UE.
Rep.: Dacã PD va face acel mega-partid sub titulatura popularã credeþi cã vor adera la el ºi liberali?
ª.S.: Mai întîi, eu nu vãd cu cine s-ar putea construi acel mega-partid! Formaþiunile cu care îºi doreºte PD sã fuzioneze nu capteazã, în acest moment, prea multe opþiuni ale electoratului. Singurul partid cu care PD poate forma o structurã politicã foarte puternicã este PNL. Este problema colegilor democraþi, pe cine vor absorbi. Pe de altã parte este un lucru normal sã încerci sã aduni lîngã tine toate formaþiunile politice care au aceeaºi doctrinã. Din acest punct de vedere nu poate fi decît beneficã pentru clasa politicã româneascã aceastã restrîngere naturalã a numãrului de partide. Poate în felul acesta vom evita ca la alegeri sã mai avem o puzderie de candidaþi ºi partiduleþe, care de multe ori bulverseazã cetãþeanul venit la urne. Mi-e greu sã cred cã nici un membru PNL nu va fi tentat sã adere la un viitor partid construit de PD, chiar dacã protocolul Alianþei interzice primirea de foºti membri ai partenerilor. Dar este evident ca acei care vor pleca nu sînt liberali! Vor fi niºte oameni care ºi-au abandonat principiile politice ºi care n-au crezut nici o clipã în doctrina liberalã. Mai pe româneºte, vor fi traseiºti politici.
Rep.: Traseismul politic este un subiect la modã din nou. Este sau nu constituþionalã legea privind migraþia politicã?
ª.S.: Nu sînt în mãsurã sã comentez acest lucru, dar cred cã legea respectivã nu a fost suficient dezbatutã împreunã cu societatea civilã. Este evident cã toate forþele politice se pronunþã pentru stoparea migraþiei politice, dar cred cã datoritã unui interes de moment s-a încãlcat un principiu elementar al democraþiei, ºi anume cã o persoanã poate fi demisã NUMAI de cei care au ales-o într-o anumitã funcþie. Eu am fost singurul senator care s-a opus la votarea în aceastã formã a legii fiindcã am considerat cã trebuia sã se þinã seama de adresa pe care nu mai puþin de ºapte ONG-uri - printre care Pro-Democraþia, Transparency International ºi APADOR-CH - au transmis-o fiecãrui membru al Senatului, cerîndu-ne sã nu susþinem varianta respectivã. NU cred cã este bine ca aleºii locali sa fie controlaþi excesiv de partidele din care fac parte, mai ales cã statutele diferitelor formaþiuni politice au prevederi destul de „largi“ cu privire la sancþiunea excluderii. Mai mult, primarul este ales uninominal ºi sînt perfect de acord cu societatea civilã care propune ca, dacã un primar îºi dã demisia din partidul pe listele cãruia a fost ales, sã existe posibilitatea legalã a organizãrii unui referendum local în vederea demiterii -sau nu- a acestuia din funcþie.
Cred cã, dacã ne-am fi aplecat cu mai multã atenþie asupra propunerilor venite de la ONG-uri, am fi putut adopta o lege care sã respecte ºi principiile democraþiei ºi sã combatã, în acelaºi timp, migraþia politicã. Soluþia este, dupã mine, aplicarea votului uninominal ºi pentru aleºii locali. În acest fel, partidele vor trebui sã propunã candidaþi respectaþi de comunitate ºi de o înaltã probitate moralã, fapt care va reduce semnificativ migraþia politicã din interes personal. Sper ca domnul preºedinte Traian Bãsescu sã nu promulge legea pentru a putea relua dezbaterea asupra ei.
„Este nevoie de niºte mãsuri radicale în privinþa salariilor astronomice pe care le au directorii de regii sau societãþi publice“
Rep.: Cum comentaþi iureºul mediatic în jurul salariilor ºefilor Loteriei?
ª.S.: Este un subiect de presã ºi atît. Din pãcate. Era normal ca presa româneascã sã protesteze faþã de o astfel de aberaþie. ªi nu prea pot sã înþeleg de ce aceastã situaþie este toleratã la nesfîrºit. Am spus în nenumãrate rînduri cã este nevoie de niºte mãsuri radicale în privinþa salariilor astronomice pe care le au directorii de regii sau societãþi publice. De ce la Piatra Neamþ primãria a putut recurge la astfel de mãsuri în cazul societãþilor pe care le patroneazã, iar prin alte locuri, inclusiv în judeþul Neamþ, nu este posibil? Rãspunsul cel mai simplu ar fi cã nu se doreºte. Cînd le permiþi acestor directori sã-ºi acorde astfel de salarii, îi poþi þine foarte uºor sub control. E grav cã aceste salarii nu se dau pe niºte criterii manageriale clare, urmare a unor rezultate deosebite din punct de vedere economic. Pur ºi simplu, Loteria a fost întotdeauna un fel de feudã, în care directorii au putut face orice.
Rep.: Cu toate crizele astea, mai mult sau mai puþin închipuite, care þin prima paginã a ziarelor, nu se mai aude mai nimic de activitatea din Parlament. ªomeazã parlamentarii?
ª.S.: Din decembrie 2004, de cînd sînt senator, n-am vãzut parlamentul ºomînd. Nici cînd au fost acele încercãri de a-i schimba din funcþii pe Vãcãroiu ºi Nãstase, procesul legislativ n-a fost afectat. Am mai spus-o, se creeazã, foarte uºor impresia cã parlamentarii sînt chiulangii, cã iau salarii degeaba ºi cã doar Guvernul face legi. Existã ºi parlamentari care au alte preocupãri, dar ei nu sînt majoritari, iar, dacã veþi arunca o privire pe ordinea de zi de la Senat sau de la Camera Deputaþilor, veþi vedea cã se dezbat legi, multe dintre ele în domenii prioritare pentru integrare. Din pãcate se abuzeazã în continuare de procedura ordonanþelor de urgenþã la care foarte greu executivul acceptã modificãri. Pentru parlamentari este destul de dificil procesul de elaborare al unor acte normative complexe, deoarece acestea necesitã, uneori, luni de muncã a unor întregi echipe de experþi pe care, din pãcate, Parlamentul nu îi are la dispoziþie. Personal, în urma unor dezbateri organizate cu oameni de afaceri, reprezentanþi ai sindicatelor ºi ONG-urilor, am demarat procedurile premergãtoare elaborãrii unor propuneri legislative, în domeniul asigurãrilor sociale, a dreptului muncii ºi a Codului de procedurã fiscalã. În funcþie de rãspunsurile pe care le voi primi de la guvern ºi alte instituþii, sper cã voi reuºi sã rezolv din punct de vedere legislativ mãcar cîteva probleme pe care le întîlnesc în activitatea zilnicã cei care, în condiþiile dificile de astãzi, mai au curajul de a se implica în construirea unei afaceri oneste.
|
Autentificare
