 „Spion“ în Transnistria, þara interzisã românilor
• un reporter de la Monitorul de Neamþ a reuºit sã pãtrundã în Transnistria, þara interzisã românilor • „cu camera foto ºi reportofonul în buzunar puteai fi uºor acuzat de spionaj“, i s-a spus reporterului la revenirea în Republica Moldova • în Transnistria, simplul fapt de a vorbi româneºte te transformã în duºman • Moldovenii din Transnistria sînt oamenii care ºtiu cel mai bine ce înseamnã sã fii prigonit ºi umilit doar pentru cã vorbeºti limba românã. Sau limba moldoveneascã cum ar zice oficialii din republica de peste Prut. Dacã prin Republica Moldova, dar nu în instituþiile statului, a vorbi româneºte nu pare a deranja, sau cel puþin nu þi-o spune nimeni pe faþã, în Transnistria, o fîºie de pãmînt de numai cîteva zeci de kilometri, aflatã între Basarabia ºi Ucraina, ruptã cu armele de separatiºti în 1992, lucrurile se schimbã radical. Sã dialoghezi în româneºte înseamnã sã fii duºman, sã fii privit pieziº ºi ºicanat. Cu toate acestea „pe malul stîng“ al Nistrului, fluviul care a rupt Moldova în douã, trãiesc comunitãþi care nu vor ºi au declarat cã nu vor renunþa la dulcele grai moldovenesc. Pentru cei de acolo este de neînþeles sã renunþi la ceea ce au de sute de ani - limbã ºi tradiþii. „Rusificarea“, dupã cum spun moldovenii, acelei zone s-a realizat în cîteva decenii dupã cel de al doilea rãzboi mondial, cînd în zonã au fost mutate forþat etnii aduse din alte locuri ale „imperiului“, armatã ºi forþe de ordine loiale Moscovei. ªi, peste ani, au rãmas fideli urmaºilor puterii roºii. ÃŽn Transnistria, mai toþi românii au probleme dacã nu se dau drept ruºi sau dacã aratã afinitãþi þãrii de peste Prut.
Toate acestea au fost simþite pe viu de un reporter al „Monitorului de Neamþ“, care a reuºit sã pãtrundã în „republica separatistã“. Cu toate cã, cel puþin în oraºul Rîbniþa, situat în partea de nord a enclavei, intrarea unui român este „problematicã“, acesta putînd fi arestat, reporterul a reuºit sã treacã neobservat la graniþã. Intrarea în Rîbniþa nu a fost pregãtitã. Ziaristului i s-a spus cu o orã înainte cã va trece Nistrul dacã doreºte, ºi cu o camerã foto în buzunar ºi un reportofon s-a pitit pe scaunul din spate al unei maºini Volga. „Orice s-ar întîmpla nu scoþi un cuvînt!“, i s-a spus în timp ce bariera de la intrarea în Rîbniþa se ridica. ÃŽn perimetrul de control, 4-5 miliþieni în uniforme albastre, închise la culoare ºi cîþiva militari în costume de camuflaj. ÃŽntîmplãtor sau nu, þevile automatelor puteau fi vãzute lesne pe sub mantalele de iarnã. Apoi, un militar ce nu pãrea sã aibã 20 de ani a rostit cîteva vorbe în rusã, scurt ºi apãsat, cuvinte ce pãreau a fi un ordin, permiþînd maºinii sã se îndrepte spre cealaltã barierã. O nouã oprire, ºoferului fãcîndu-i-se semn sã deschidã portbagajul. Alþi miliþenii ºi militari, o scurtã scotocire a bagajelor ºi un semn de liberã trecere în timp ce a doua barierã s-a ridicat. ªi am intrat în Rîbniþa.
„Dacã te prindeau, te arestau ºi mîncai bãtaie“
Localnicii din Rezina, oraºul din Moldova situat pe malul drept al Nistrului, spun cã oricine poate intra în acel oraº fãrã nici o problemã, atît timp cît nu are paºaport în care sã scrie cã este cetãþean român ºi plãteºte 7 lei modoveneºti, reprezentînd taxa de acces în Transnistria. Tot ei spun cã aceastã taxã variazã în funcþie de „cheful“ grãnicerului, iar în schimb nu primeºti decît „privieat“ (salut) ºi te întreabã cît ai de gînd sã stai.
Dupã ce a ieºit din Transnistria, reporterul a întrebat ce i s-ar fi întîmplat dacã ar fi fost depistat de organele de ordine. „Te-ar fi arestat imediat. Te acuzau ei de ceva, sînt foarte inventivi, te bãgau la puºcãrie ºi ai fi mîncat bãtaie de nu-þi mai trebuia sã mai vii pe la ei cîte zile ai mai fi trãit. De multe ori, atunci cînd sînt persoane pe care nu doresc sã le lase sã intre în þarã, transnistrenii au o metodã de a le face sã nu se mai întoarcã. Acestora li se planteazã în maºinã în timpul controlului droguri sau orice altceva care poate fi considerat infracþiune. Apoi, la scurt timp, în oraº, maºina este opritã, urmeazã percheziþia, se gãseºte «ceva-ul» cãutat ºi aºa se terminat totul. ÃŽn cazul tãu, cu camera foto ºi reportofonul în buzunar puteai fi uºor acuzat de spionaj“, ne-a relatat unul dintre moldovenii care a auzit mai multe astfel de cazuri.
Patrule înarmate, liniºte ºi statui cu Lenin
Rîbniþa este un oraº relativ mare, foarte important pentru Transnistria, cu peste 70.000 de locuitori, mulþi lucrînd la uzina metalurgicã din oraº sau la fabrica de armament. Dar mai sînt ºi mii de militari, care nu fac nimic altceva decît sã pãzeascã depozitele, nu puþine, din zonã respectivã. Urmeazã alte mii de moldoveni care nu au unde sã plece ºi care nu vor sã plece în alte pãrþi. Acolo ºi-au dus traiul de sute de ani, acolo îºi au averea ºi speranþele. Strãzile urbei „colcãie“ de militari ºi miliþieni. De oriunde ºi de nicãieri apar oameni în þinute de camunflaj, în mînã cu arme automate. Prima impresie este cã acolo totul stã pe loc, de parcã nimic nu se întîmplã niciodatã, dar cu toate acestea cei care urmãresc sînt mult mai mulþi decît cei urmãriþi. ÃŽn aceastã þarã, sistemul „ai grijã ce spui, cã tot te aude cineva“ funcþioneazã perfect. Sînt foarte puþine maºini pe strãzi ºi la fel de puþini trecãtori. ÃŽn centrul oraºului troneazã o imensã statuie a lui Lenin, amplasatã în faþa unei clãdiri impunãtoare, un patrulater cu muchii ascuþite, construitã pe vremea cînd ºi în România erau comuniºtii la putere.
Dupã evenimentele din 1992, cînd separatiºtii transnistreni au hotãrît cã vor alãturi de ruºi ºi au tãiat pe harta Moldovei încã o graniþã, cea descrisã acum de fluviul Nistru, românii din aceastã parte a lumii au rãmas ai nimãnui. De plecat din acest oraº nu vor sã o facã pentru acolo ºi-au trãit toatã viaþa, iar traiul nu le este uºor doar pentru simplul fapt cã vorbesc moldoveneºte. Adicã în românã. „Depindem de negocierile care se poartã între mai marii Moldovei ºi cei ai Transnistriei. Sîntem la mîna lor“, spunea Eugenia Halus, directorul unicei ºcoli cu predare în limba românã din Rîbniþa.
FOTO: Jurnalistul de la Monitorul, alãturi de statuia lui Lenin, în Rîbniþa
|
Autentificare
