ÂŞapte monumente istorice din NeamĂž aÂşteaptĂŁ banii de restaurare

• MĂŁnĂŁstirile PĂŽngĂŁraĂži, Agapia, NeamĂž, TazlĂŁu Cetatea NeamĂžului, Biserica „Adormirea Maicii Domnului“ din satul BĂŁluÂşeÂşti Âşi Sinagoga de lemn din Piatra NeamĂž vor primi bani de la Ministerul Culturii

Ministerul Culturii Âşi Cultelor a publicat, zilele acestea, lista monumentelor istorice care vor primi fonduri pentru lucrĂŁri de restaurare. Pentru anul ĂŽn curs, Ministerul Culturii a ĂŽntocmit un plan de restaurare a monumentelor ce prevede finanĂžarea celor aflate ĂŽn stare criticĂŁ Âşi continuarea lucrĂŁrilor pe Âşantierele deschise ĂŽn anii precedenĂži. Obiectivele au fost grupate ĂŽn monumente istorice aflate pe lista UNESCO Âşi de categoriile A Âşi B. JudeĂžul NeamĂž va primi bani pentru cinci monumente categoria A Âşi pentru douĂŁ de categoria B.
„Nici un monument din NeamĂž nu figureazĂŁ pe lista obiectivelor UNESCO. Singurul monument istoric inclus ĂŽntr-o listĂŁ preliminarĂŁ a UNESCO a fost MĂŁnĂŁstirea NeamĂž, dar s-a decis, ulterior, declasarea Âşi includerea sa pe lista monumentelor de categoria A, din cauza unor construcĂžii mai recente care au apĂŁrut ĂŽn incinta obiectivului. NeamĂžul va primi, ĂŽn schimb, fonduri pentru cinci monumente de categoria A Âşi douĂŁ de B“, a declarat Adrian Alui Gheorghe, directorul DirecĂžiei pentru CulturĂŁ, Culte Âşi Patrimoniu Cultural NeamĂž.
Cele cinci monumente de categoria A care vor primi bani pentru lucrĂŁri de restaurare sĂŽnt: MĂŁnĂŁstirile PĂŽngĂŁraĂži Âşi Agapia, Cetatea NeamĂžului, MĂŁnĂŁstirea NeamĂž - comuna VĂŽnĂŁtori, Âşi MĂŁnĂŁstirea TazlĂŁu, iar din categoria B - Biserica „Adormirea Maicii Domnului“ din satul BĂŁluÂşeÂşti Âşi Sinagoga de lemn din Piatra NeamĂž.
DirecÞia pentru Culturã, Culte ºi Patrimoniu Cultural NeamÞ a trimis, iniÞial, ministerului, o listã cu circa 30 de monumente istorice din NeamÞ, pe care le-a propus spre restaurare. Prioritare au fost ºi rãmÎn, Însã, Cetatea NeamÞului ºi Mãnãstirea PÎngãraÞi, acestea fiind considerate douã obiective culturale de referinÞã, cu vechimi de jumãtate de mileniu.
Despre construcĂžia CetĂŁĂžii NeamĂžului se Âştie cĂŁ a fost fĂŁcutĂŁ ĂŽn douĂŁ etape. Prima, din timpul domniei lui Petru I MuÂşat, s-a concretizat ĂŽn ridicarea unui fort central, cu fundaĂžia realizatĂŁ ĂŽn trepte, adaptatĂŁ la forma terenului, pe care s-au ridicat ziduri groase de 2-3 metri Âşi ĂŽnalte de 12 metri. Acestea au fost prevĂŁzute cu creneluri Âşi cu patru tunuri de apĂŁrare, ĂŽn colĂžuri. A doua etapĂŁ a fost ĂŽnceputĂŁ Âşi finalizatĂŁ ĂŽn timpul domniei lui ÂŞtefan cel Mare (1457-1504). A fost adĂŁugatĂŁ curtea exterioarĂŁ, de circa 800 m.p., Âşi a fost ridicatĂŁ o nouĂŁ centurĂŁ de ziduri, cu 4 bastioane semicirculare, care sĂŁ poatĂŁ rezista artileriei de asediu. Au fost ĂŽnĂŁlĂžate, pĂŽnĂŁ la 20 metri, Âşi zidurile vechiului fort.
Cel de al doilea monument aflat În atenÞia diriguitorilor culturii nemÞene, Mãnãstirea PÎngãraÞi, este un aºezãmÎnt de veche tradiÞie, de pe Valea BistriÞei. Aici a fost construit, În primii ani de domnie ai lui ªtefan cel Mare, un schit din lemn. Schitul a continuat sã fiinÞeze, potrivit documentelor, la 1560, Alexandru Lãpuºneanu aici bisericã de piatrã. Pornind de la o micã suprafaÞã de teren atribuitã de Alexandru Lãpuºneanu, Mãnãstirea PÎngãraÞi a ajuns, În mai puÞin de un secol - prin danii ºi cumpãrãturi - unul dintre cei mai mari proprietari funciari de pe Valea BistriÞei. Dupã 1863, viaÞa cãlugãreascã s-a restrÎns ºi s-a stins treptat.