Þara care nu-i a noastrã: Privilegii de bugetar

• deÂşi lucrĂŁtorii de la stat se plĂŽng veÂşnic de veniturile obĂžinute, existĂŁ categorii de bugetari care obĂžin salarii uriaÂşe • magistraĂžii de la Curtea de CasaĂžie au avut un venit mediu net lunar de 1.119 euro • la Curtea de Conturi salariile sĂŽnt de circa 600 de euro, iar la Oficiul pentru SpĂŁlarea Banilor de circa 750 de euro • la polul opus se aflĂŁ angajaĂžii din sĂŁnĂŁtate Âşi din finanĂže •

Statutul de bugetar este de foarte multe ori prilej de nemulþumire ºi, nu de puþine ori, de grevã, principala plîngere referindu-se la veniturile salariale considerate insuficiente. Deºi în multe domenii lucrurile stau într-adevãr aºa, existã ºi anumite categorii de bugetari care au salarii de invidiat. Printre cei privilegiaþi se numãrã angajaþii din justiþie, cei din diplomaþie, dar ºi lucrãtorii de la Autoritatea Naþionalã de Reglementare în Comunicaþii, precum ºi cei de la Curtea de Conturi. În condiþiile în care salariul mediu pe economie este de 242 de euro, iar cel minim de circa 100 de euro, venituri de 7-800 de euro pot pãrea mai mult decît decente, dacã nu sfidãtoare.

Un clasament întocmit pe baza cîºtigurilor nete obþinute anul anterior situeazã pe primele locuri în topul bugetarilor bogaþi pe magistraþii de la Înalta Curtea de Casaþie ºi Justiþie care au avut un venit mediu net lunar în 2005 de 1.119 euro. Salariul de bazã al acestor judecãtori este de aproximativ 850 de euro, dar la aceastã sumã se adaugã ºi sporurile care nu sînt nesemnificative ºi astfel se ajunge la peste 1.100 de euro. Nici ceilalþi magistraþi de la diverse tribunale sau judecãtorii nu sînt de plîns, veniturile lor situîndu-se în jur de 7-800 de euro. Drept dovadã cã în justiþie se cîºtigã destul de bine stã faptul cã ºi grefierii au salarii decente care se situerazã între 10 ºi 15 milioane de lei lunar, ceea ce înseamnã o medie de 350 de euro. La aceste venituri se adaugã de multe ori sporuri, prime sau alte drepturi bãneºti care ridicã retribuþia destul de consistent. O altã dovadã este ºi faptul cã pînã ºi foºtii angajaþi care au ieºit la pensie au venituri mai mult decît îndestulãtoare. Statisticile întocmite la nivelul judeþului Neamþ aratã cã în anul 2005 cea mai mare pensie din judeþ, în valoare de 51 de milioane de lei, era a unui fost magistrat, ceea ce convertit în valutã înseamnã aproximativ 1.500 de euro. Aceste situaþii se regãsesc în majoritate instituþiilor stratului unde, adãugînd salariilor de bazã care sînt relativ mici, diverse sporuri se ajunge la venituri lunare frumuºele. Uneori se întîmplã ca veniturile nete sã depãºeascã salariile brute întrucît la net se adaugã toate sporurile. În topul angajaþilor la stat extrem de bine plãtiþi se numãrã ºi cei de la Autoritatea Naþionalã de Reglementare în Comunicaþii care bagã în buzunar lunar salarii medii de aproximativ 1.000 de euro. În topul bugetarilor bine retribuiþi se aflã ºi lucrãtorii de la Curtea de Conturi care au salarii medii lunare de peste 600 de euro, dar ºi cei de la Oficiul pentru Spãlarea Banilor, care încaseazã tot într-o lunã peste 750 de euro. Angajaþii subordonaþi Ministerului Economiei cîºtigã ºi ei bani frumoºi, avînd venituri medii nete lunare de 661 de euro, iar cei de la Ministerul Muncii cîºtigã aproximativ 392 de euro. La coada clasamentului se aflã angajaþii din Învãþãmînt care au salarii medii de aproximativ 333 euro, cei de la Culturã au venituri medii lunare de 319 euro, iar cei de la Agriculturã depãºesc doar cu puþin media netã de 300 de euro. Ultimii în clasamentul bugetarilor sînt angajaþii din sistemul sanitar care au salarii medii de 275 de euro ºi finanþiºtii care încaseazã salarii de 243 de euro. Trebuie luat în calcul faptul cã aceste venituri medii includ toþi angajaþii, de la ministru pînã la femeile de serviciu ceea ce înseamnã cã unii lucrãtori încaseazã sume lunare mult mai mari decît media, iar alþii cu mult mai mici. Deºi mulþi bugetari au motive sã se plîngã de lefurile primite, existã categorii de salariaþi în România care încaseazã sume chiar mai mici de 100 de euro iar numãrul acestora este ridicat. Astfel, angajaþii din industria textilã, precum ºi cei din industria de prelucrare a lemnului au venituri lunare de aproximativ 3,5 milioane de lei, ceea ce înseamnã aproximativ 85 de euro. Trebuie þinut cont cã în aceste categorii de salariaþi prost plãtiþi sînt incluºi ºi inginerii, precum ºi managerii firmelor în cauzã. În condiþiile în care aceºti lucrãtori muncesc în firme private, în schimburi care în majoritatea cazurilor nu se limiteazã doar la 8 ore de muncã ºi de cele mai multe ori fãrã sporuri de vechime sau de alt fel, salariaþii de la stat pot sã se consoleze cu ideea cã se poate cu mult mai rãu.