 Reabilitarea termicã - între necesitate ºi „afacere“
O stafie bîntuie toate blocurile din Piatra Neamþ sub forma unor tabele, pe care proprietarii de apartamente sînt solicitaþi sã le semneze înspre binele lor. Unii le semneazã, alþii nu, unii se mai gîndesc, alþii nu au timp nici pentru asta.
Se discutã ceva despre „reabilitarea termicã“ a locuinþelor ºi despre „mansardarea“ blocurilor respective, nimic concret, doar probleme de ordin general, care nu stîrnesc atîta interes pe cît reticenþã. Prin lege, în 2002 s-a declanºat în România un vast program de reabilitare termicã a clãdirilor de locuit. ÃŽn mod special sînt vizate blocurile de locuinþe. Este demonstrat cã 40% din energie se consumã în locuinþe, iar din aceasta 20-40% se pierd fãrã nici o eficienþã prin pereþi, ferestre, planºee, instalaþii neconforme. Pierderile sînt fantastice, costisitoare, iar dupã anii 2020 omenirea se va confrunta cu o ireversibilã crizã energeticã. Din aceastã cauzã programul naþional de reabilitare termicã a clãdirilor de locuit este o prioritate.
Reabilitarea termicã a clãdirii înseamnã izolaþii termice la pereþii exteriori, la terase ºi planºee, înlocuirea geamurilor ºi uºilor exterioare, etanºarea casei scãrilor, remedierea ºi izolarea instalaþiilor termice, ridicarea performanþelor la centralele termice ºi alte mãsuri similare.
Programul de reabilitare termicã a locuinþelor este o acþiune propusã prin OUG 174/2002 ºi modificatã prin OUG187/2005, care a urmãrit micºorarea efortului financiar al asociaþiilor de proprietari la o treime din costul total al reabilitãrii, restul fiind suportat din surse bugetare.
Deºi costurile reabilitãrii termice pentru asociaþiile de proprietari s-au redus la o treime, se dovedeºte cã marea majoritare a proprietarilor de apartamente nu le pot suporta nici în aceste condiþii.
Blocurile vechi sînt clãdirile care necesitã cele mai urgente ºi mai costisitoare cheltuieli privind reabilitarea termicã, acestea avînd prioritate în programele naþionaleã preconizate. Dar majoritatea celor care locuiesc în aceste blocuri sînt pensionari, ºomeri, oameni cu venituri modeste, care dovedesc cã ºi plata întreþinerii curente este deseori peste puterile lor. În aceste condiþii programul naþional de reabilitare termicã a locuinþelor, necesar ºi generos, este sortit eºecului din start, lucru dovedit de majoritatea primãriilor care l-au demarat.
Fãrã un sprijin substanþial al acestor familii care locuiesc în majoritatea blocurilor, programul de reabilitare termicã nu poate demara, fondurile bugetare alocate rãmînînd neutilizate.
Preocupat de aceastã problemã, am iniþiat cu un grup de deputaþi un proiect de lege pe care l-am depus cu alþi colegi la Parlament pe 9 martie, în care am propus, printre alte facilitãþi, crearea unui Fond de eficienþã energeticã.
Acest Fond este destinat sã acopere integral costurile de reabilitare termicã pentru proprietarii de apartamente cu venituri reduse sau sã acopere parþial aceste costuri pentru proprietarii cu venituri medii.
Dacã acest proiect de lege nu este blocat de actualii guvernanþi, se poate dovedi cã este singura soluþie capabilã de a declanºa în mod real demarajul acestui program de reabilitare termicã.
„Ideea mansardãrii nu este nici pe departe vreo inovaþie“
Soluþia propusã de Primãria municipiului este cu totul alta, aceea de a promite sprijin financiar asociaþiilor de proprietari, în schimbul acceptului acestora de a permite construirea de mansarde pe terasele blocurilor.
Personal consider cã soluþia mansardãrii blocurilor este beneficã pentru imaginea oraºului ºi se poate încadra cu succes într-un program de „reabilitare esteticã“ a urbei.
Pe aceastã temã, reprezentanþii asociaþiilor de proprietari încearcã sã convingã lumea sã semneze niºte tabele, cã sînt de acord cu mansardarea, pentru cã numai în acest mod se va putea „acoperi mãcar o parte din costurile reabilitãrii termice“.
Proprietarilor de apartamente li se aduce la cunoºtinþã cã terasa superioarã reprezintã proprietatea indivizã. Dar proprietatea indivizã nu se limiteazã la terasa blocului, aceasta se extinde ºi la terenul de sub bloc, la toate spaþiile ºi dotãrile de folosinþã comunã.
Semnînd acceptul notarial de mansardare, se extinde dreptul de proprietate indivizã ºi pentru noii proprietari ai mansardelor, aceasta nelimitîndu-se doar la terasa blocului.
Acest lucru trebuie sã li se aducã la cunoºtinþã actualilor proprietari, pentru a ºti la ce renunþã în realitate ºi pentru ce, în condiþia cînd acceptã mansardarea blocului. Repet, mansardarea blocurilor ºi zugrãvirea faþadelor ca reabilitare esteticã, alãturi de reabilitarea termicã, va asigura o cu totul altã imagine oraºului ºi acest lucru ar trebui sã constituie prioritatea - prioritãþilor pentru edilii noºtri.
Ideea mansardãrii nu este nici pe departe vreo inovaþie. Prin anii 1992, fostul prefect ºi mai tîrziu deputat, Alexandru Þibulcã, lansa public soluþia pentru rezolvarea crizei de locuinþe.
ÃŽn aceastã perspectivã, consider cã reabilitarea termicã, reabilitarea esteticã ºi rezolvarea unor probleme locative sînt soluþii complementare, care pot fi rezolvate „la pachet“ cu eforturi financiare cît mai mici pentru asociaþiile de proprietari ºi pentru municipalitate.
Proiectul de lege pe care l-am înaintat doreºte sã asigure un sprijin mult mai eficient pentru demersurile primãriei de a se achita de obligaþiile reabilitãrii termice, a reabilitãrii estetice ºi a rezolvãrii crizei locative, dar ºi un sprijin real pentru proprietarii - locatari, pe care aceste proiecte nu trebuie sã-i împovãreze.
Dacã proiectul devine lege, aceasta va avea ºi un efect benefic asupra reticenþei proprietarilor de a semna tabele de acceptare.
Reticenþa oamenilor este realã ºi aceasta este indusã pe de o parte de lipsa de informaþii complete ºi pe de altã parte de graba cu care se umblã dupã strîngerea de semnãturi. Fiecare bloc trebuie supus unei expertize minuþioase, privind lucrãrile ce trebuiesc efectuate pentru reabilitarea termicã.
Dupã aceastã primã etapã trebuie sã se evalueze costul total al lucrãrilor pe întreg blocul ºi defalcat pe fiecare apartament, cost ce trebuie fãcut cunoscut asociaþiei ºi fiecãrui proprietar.
Proprietarul trebuie sã ºtie apoi cît din cost suportã el ºi cît bugetul.
Fãrã aceste date, este greu de crezut cã va exista îmbulzealã la semnat tabele. Se zvoneºte cã prin unele cartiere se strîng semnãturi de la proprietarii de apartamente, acestora promiþîndu-li-se în schimb o platã de 2-4 euro pentru fiecare metru pãtrat al apartamentului deþinut.
Dacã zvonul porneºte de la un fapt real, atunci la mijloc este vorba de o escrocherie ºi aceasta trebuie sã fie blocatã imediat, indiferent cine este iniþiatorul.
|
Autentificare
