Satul de granit

• un reporter al „Monitorului“ a vizitat „satul de granit“, CosĂŁuĂži, din Republica Modova • din piatra de aici a fost construitĂŁ Biserica Trei Ierarhi, dar Âşi Arcul de Triumf •

CosĂŁuĂži sau „satul de granit“, aÂşa cum a fost poreclit de turiÂşti, reprezintĂŁ una dintre cele mai importante atracĂžii turistice ale Republicii Moldova. Pentru drumeĂžul avid de cunoaÂştere Âşi pasionat de tot ce este frumos, localitatea cioplitorilor ĂŽn piatrĂŁ reprezintĂŁ un loc unde curgerea timpului a fost ĂŽntreruptĂŁ, ĂŽn urmĂŁ cu sute de ani, atunci cĂŽnd s-au descoperit zĂŁcĂŁmintele de gresie, calcar Âşi, cel mai important, granit. OdatĂŁ cu primele lovituri, stĂŽngace, de daltĂŁ, ĂŽn piatra durĂŁ, oamenii locului au lĂŁsat baltĂŁ alte preocupĂŁri Âşi s-au transformat ĂŽn adevĂŁraĂži „zei“ care, cu un har deosebit, unic ĂŽn toatĂŁ Moldova, ĂŽnsufleĂžesc blocurile reci care vin din cariere. Cei care se ĂŽncumetĂŁ sĂŁ ajungĂŁ ĂŽn comuna de la poalele oraÂşului Soroca vor rĂŁmĂŽnd uimiĂži de viaĂža care li se va desfĂŁÂşura ĂŽnainta ochilor. Vor vedea cĂŁ tot ceea ce ĂŽi va ĂŽnconjura este fĂŁurit din cea mai durĂŁ rocĂŁ, iar aÂşa-zisa sĂŁrĂŁcie, idee care circulĂŁ prin România, este doar o poveste. Aventura povestirii despre cel mai ĂŽnsemnat monument natural al zonei de la malul Nistrului ĂŽncepe pe timpul lui Petru RareÂş. Istoricii au cĂŁzut de acord cĂŁ, ĂŽn acea epocĂŁ, domnitorul a folosit piatra de calcar pentru reconstrucĂžia CetĂŁĂžii Soroca. NeavĂŽnd meÂşteri, a fost obligat sĂŁ aducĂŁ meÂşteÂşugari din Ardeal, tĂŽrgul BistriĂžei Âşi din Moldova lui ÂŞtefan cel Mare. Cioplitorii Âşi-au stabilit casele lĂŽngĂŁ zĂŁcĂŁmintele de piatrĂŁ din bazinul Nistrului, iar urmaÂşilor zĂŁmisliĂži pe acele meleaguri le-au transmis secretul „ĂŽnvierii“ granitului. În prezent, comuna CosĂŁuĂži se mĂŽndreÂşte cu meÂşterii populari locali, unici ĂŽn lume, care duc pe mai departe tradiĂžia veche Âşi care, prin operele de artĂŁ pe care le-au realizat, au scris pagini minunate ĂŽn istoria Republicii Moldova. Etapele pe care le strĂŁbate un bloc brut de piatrĂŁ, ĂŽnainte de a ajunge o „bijuterie“ pot fi urmĂŁrite de toĂži cei care ajung ĂŽn sat, dar secretul mĂŽnuirii uneltelor Âşi a fasonĂŁrii granitului le cunosc doar cioplitorii. ÎncĂŁ de la intrarea ĂŽn localitate, pe drumul dinspre Soroca, de o parte Âşi de alta a Âşoselei zac, aproape pĂŁrĂŁsite ĂŽn iarbĂŁ, imense blocuri din piatrĂŁ, care ĂŽÂşi aÂşteaptĂŁ, tĂŁcute, soarta, aceea de a da naÂştere unui monument arhitectonic sau funerar. Pe scĂŁunele sau chiar pe bucata de lucru, ucenicii lovesc, cu putere, cu ciocane grele, ĂŽn dĂŁlĂžile speciale, de oĂžel, sub supravegherea meÂşterilor. AÂşchiile de piatrĂŁ sar ĂŽn toate pĂŁrĂžile, dar, chiar dacĂŁ privitorul stĂŁ cĂŽteva ore, tot nu ĂŽntrezĂŁreÂşte imaginea finalĂŁ. SchiĂža se aflĂŁ doar ĂŽn capul lucrĂŁtorului, de aceea transformarea unei roci dure, ĂŽntr-un contur divin, reprezintĂŁ un adevĂŁrat miracol. MeÂşterii prelucreazĂŁ piatra, astfel ĂŽncĂŽt fiecare bucatĂŁ poate cĂŁpĂŁta diverse forme originale, de la rĂŁstigniri cu chip de ĂŽngeri, pietre de mormĂŽnt sobre, pĂŽnĂŁ la obiecte „umane“: mese, decoraĂžiuni ale caselor sau statuete paÂşnice. Cioplitorii au povestit cĂŁ blocuile de granit sĂŽnt dislocate din cariera de la marginea satului, de pe malul Nistrului, cu ajutorul dinamitei. În trecut, aceastĂŁ operaĂžie a fost fĂŁcutĂŁ cu ajutorul penelor de lemn, udate cu apĂŁ, ce se introduceau ĂŽn fisurile fĂŁcute ĂŽn stĂŽncĂŁ, dupĂŁ care unealta era ĂŽncĂŁlzitĂŁ la un foc de lemne Âşi udatĂŁ, continuu, cu apĂŁ. Din exploataĂžie, materia primĂŁ este ĂŽncĂŁrcatĂŁ ĂŽn camioane Âşi adusĂŁ la locul unde este modelatĂŁ cu lovituri de ciocan Âşi daltĂŁ. Din piatra de CosĂŁuĂži au fost ridicate numeroase edificii care au rezistat peste timp, aproape nealterate. Este vorba de celebra Cetate din Soroca, Biserica SfĂŽnta Teodora din ChiÂşinĂŁu, Biserica „Trei Ierarhi“ din IaÂşi, Arcul de Triumf din PiaĂža Marii AdunĂŁri NaĂžionale, precum Âşi multe alte construcĂžii particulare, dar la fel de frumoase. BucĂŁĂžile de granit, modelate de dĂŁlĂžile meÂşterilor, care reflectĂŁ mĂŁreĂžia sufletului Âşi credinĂža omeneascĂŁ, au stat la temelia unui alt aÂşezĂŁmĂŽnt pitoresc, din comuna cioplitorilor. Este vorba de MĂŁnĂŁstirea CosĂŁuĂži, care, de-a lungul veacurilor, a fost un izvor de luminĂŁ sufleteascĂŁ. LĂŁcaÂşul de cĂŁlugĂŁri a fost distrus de mai multe ori, de invaziile turcilor, Âşi reconstruit prin grija enoriaÂşilor. AÂşezarea actualĂŁ a fost ridicatĂŁ ĂŽn secolul trecut, pe versantul opus al dealului unde fusese construcĂžia iniĂžialĂŁ. Într-o micĂŁ incintĂŁ de piatrĂŁ, existĂŁ un izvor cu apĂŁ mineralĂŁ, a cĂŁrui putere de tĂŁmĂŁduire este cunoscutĂŁ chiar Âşi peste hotare. Se spune cĂŁ toĂži cei care se spalĂŁ pe ochi cu aceastĂŁ licoare sfinĂžitĂŁ a pĂŁmĂŽntului, fie ĂŽÂşi redobĂŽndeau vederea, fie cĂŁpĂŁtau o acuitate vizualĂŁ uimitoare. PĂŽnĂŁ la urmĂŁ, locul mirific al „vrĂŁjitorilor“ pietrei este unul dintre cele mai vizitate obiective turistice, iar meÂşterii locali sĂŽnt cunoscuĂži peste „Þãri Âşi mĂŁri“.
FOTO: Blocurile de granit aÂşteaptĂŁ dalta pietrarilor