Secretomanie totalã la FibrexNylon
• se zvoneºte cã FibrexNylon va fi vîndutã, dar nimeni nu vrea sã spunã cine este ºi ce urmãreºte noul proprietar • se pare cã potenþialul investitor este o firmã italianã „de ecologizare“ • a ceea ce a mai rãmas din societatea nemþeanã • Deºi toatã lumea ºtie cã FibrexNylon SA Sãvineºti va avea, în scurt timp, un nou proprietar, iar negocierile pentru preluarea acþiunilor societãþii au ajuns într-un stadiu avansat, paradoxal, nimeni nu vrea sã spunã cine este ºi ce urmãreºte noul proprietar. Poate în viitorul apropiat. Amintim cã miercuri, 15 martie, la sediul unitãþii va avea loc Adunarea Generalã Extraordinarã a Acþionarilor care va prezenta „schimbarea structurii acþionariatului la SC FibrexNylon SA“.
„Nu ºtiu nimic, directorul general, Aldo Paracciani nu a vrut sã ne dea nici o informaþie. Nu înþeleg de ce existã atîta secretomanie, nu mi se pare de bun augur ce se întîmplã. Aºtept sã fiu invitat, în calitate de lider sindical, la Adunarea Generalã Extraordinarã a Acþionarilor. Tot ce mi s-a transmis este cã se va respecta legislaþia pentru ceea ce mã intereseazã pe mine, respectiv personalul. Oamenii vor fi angajaþi în continuare, respectîndu-se contractul de muncã ºi tot ce este necesar“, afirmã Vasile Tudosiea, liderul Sindicatului Fibrex.
Pe platformã, însã, umblã vorba cã potenþialul investitor este o firmã italianã „de ecologizare“, care intenþioneazã sã taie aproape tot ce înseamnã Divizia Chimicã. Cu aceasta se va încheia, practic, „opera“ grupului italian Radici, de eliminare a unui concurent. Trebuie subliniat cã Fibrex Sãvineºti era, în momentul declanºãrii privatizãrii, singurul producãtor integrat de nylon din România, de la materia primã la fire ºi fibre sintetice, avînd trei divizii de producþie: Caprolactamã, Relon (Nylon) ºi Utilitare. Datã fiind atractivitatea societãþii nemþene, firma Radici, din Italia, un partener extern tradiþional al acesteia (italienii au achiziþionat produsele fabricate, aici, vreme de aproape cinci ani), le-a ºi prezentat intermediarilor intenþiile de cumpãrare a acþiunilor. Acestea s-au materializat în scurt timp. Pe 2 februarie 2000, preºedintele Fausto Radici a anunþat cã grupul pe care-l conduce a devenit acþionar majoritar al SC Fibrex SA.
Radici a îngropat Fibrex-ul
ÃŽn aproximativ un an, Grupul Radici - al treilea producãtor modial de fire ºi fibre sintetice - a reuºit, prin aplicarea unui complex plan de marketing, sã-ºi elimine concurentul român de pe piaþa firelor ºi fibrelor sintetice. Politica de „restructurare“ a producãtorului nemþean a continuat chiar ºi dupã ce concerrnul italian a contractat, în octombrie 2000, de la Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare (BERD), un împrumut de 10 milioane de euro pentru retehnologizarea ºi dezvoltarea societãþii Fibrex SA. Proiectul nr. 6354/17 octombrie 2000 precizeazã cã „BERD va sprijini eforturile de restructurare care succed privatizãrii societãþii Fibrex SA, un producãtor român de nylon. Ministerul Finanþelor a vîndut Fibrex cãtre RadiciNylon SpA în ianuarie 2000. RadiciNylon, originar din Italia, este al treilea producãtor de fibre de nylon din Europa ºi a integrat, deja, Fibrex în reþeaua sa de unitãþi, intenþionînd modernizarea fabricii ºi creºterea capacitãþii de producþie. RadiciNylon a solicitat bãncii un împrumut de 10 milioane de euro pentru a suporta costurile procesului de dezvoltare. Prioritatea este de a conduce Fibrex-ul cãtre profitabilitate ºi cãtre creºterea calitãþii producþiei. RadiciNylon vrea sã introducã produsele Fibrex-ului pe noi pieþe de export din vestul Europei“.
Împrumutul, returnabil în doi ani, s-a acordat, deci, cu aceastã condiþie: pentru modernizare ºi creºterea capacitãþii de fabricaþie a Fibrex-ului! Ceea ce, dupã cum se ºtie, nu s-a întîmplat, Grupul Radici hotãrînd, în iunie 2001, închiderea fabricii de caprolactamã ºi a instalaþiei de acid adipic, adicã, practic, a întregii Divizii Chimice. Cam în aceeaºi perioadã, Grupul Radici construia în Germania o fabricã de acid adipic ºi intenþiona sã cumpere fabrica Enickem din Italia, specializatã în producþia de caprolactamã. Creditorul, dupã cîte se pare, a închis, pur ºi simplu, ochii la acþiunile italienilor, fãrã a cere explicaþii pentru modul în care a folosit suma împrumutatã. Se poate spune, astfel, cã a finanþat, în fapt, distrugerea producãtorului român. Rãmîne de vãzut ce se va mai întîlmpla. Deocamdatã, secretomania este cuvîntul de ordine.
|