Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Martie 2006
LMMJVSD
  12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Eveniment cultural 14 Martie 2006
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
Aurelian-Octav Popa ºi clarinetul sãu... fericit

Aurelian-Octav Popa ºi clarinetul sãu... fericit

Vineri seara, în sala Teatrului Tineretului din Piatra Neamþ, s-a petrecut un nou act artistic din cadrul Stagiunii simfonice pietrene organizate de Consiliul Judeþean Neamþ, Primãria municipiului ºi Centrul pentru Culturã ºi Arte „Carmen Saeculare“, în colaborare cu Filarmonica de Stat „Mihail Jora“ din Bacãu. Protagonistul acestui concert a fost binecunoscutul clarinetist Aurelian-Octav Popa.
Neîndoios, Concertul în La major pentru clarinet ºi orchestrã de Wolfgang Amadeus Mozart reprezintã una din cele mai frumoase pagini scrise pentru acest instrument.
Terminat la 28 septembrie 1791, cu puþin timp înaintea morþii compozitorului, ºi dedicat unui celebru virtuoz al instrumentului, Anton Stadler, concertul a îmbogãþit literatura concertantã a clasicismului cu o partiturã ale cãrei virtuþi sînt etalate cu o genialã elocvenþã.
Acompaniat de un ansamblu orchestral alcãtuit din partidele formaþiei de coarde, cãrora li se adaugã douã flaute, douã fagoturi ºi doi corni, instrumentul solist, cu timbrul dulce ºi expresiv ºi cu nelipsitele pasaje de virtuozitate, rivalizeazã în elocvenþã cu plasticitatea sonorã a orchestrei.
Melodicitatea primei teme a Allegro-ului, expusã amplu de ansamblu este augmentatã inspirat de instrumentul solist ºi legatã, prin fine ºi subtile procedee specifice genialitãþii mozartiene, de temele care-i succed firesc ºi natural în cadrul expoziþiei tematice. Alura dramaticã a dezvoltãrii se dizolvã, în cele din urmã, în reeditarea seninã a primei teme, concluzionatã printr-un strãlucitor dialog între solo ºi tutti.
Adagio-ul este copleºitor prin melodicitatea pregnantã ºi, nu mã feresc sã o spun, constituie una dintre cele mai frumoase pagini muzicale scrise cîndva.
Allegro-ul final, un rondo concertant, de fapt, este un superb dialog sonor, plin de fantezie, rezolvat luminos ºi optimist.
De bunã seamã, pentru un clarinetist de talia lui Aurelian-Octav Popa, concertul mozartian constituie un punct de rezistenþã în repertoriul permanent. Sonoritatea catifelatã, buna stãpînire a registrelor, agilitatea ºi tehnica ireproºabilã, dozarea corectã a respiraþiei, ca ºi dinamica surprinzãtoare în spaþiul atît de vitregit la instrumentele de suflat al nuanþelor extreme, constituie, de multã vreme, argumente ale interpretãrii sale.
Preludiul de Purcell sau partitura pentru clarinet solo de Bach, ca ºi transcripþia lui Felix Motl a cunoscutei „Serenade“ de Franz Schubert nu au fãcut decît sã ne întãreascã vechea convingere cã Aurelian-Octav Popa este un adevãrat maestru al acestui instrument.
ÃŽmi amintesc de lucrurile pe care mi le-a spus cîndva: „Eu am ajuns la niºte momente de-a dreptul admirabile în ceea ce priveºte relaþia cu instrumentul. S-au întîmplat cazuri în care ieºeau în relief momente de o concentrare mai micã... ºi mã gîndeam la un pasaj din reexpoziþie, cînd eu nu ajunsesem încã acolo. Degetele au cãlcat pe pasajul din expoziþie, unde se aflau, ºi m-au dus într-acolo, în reexpoziþie, într-un mod firesc. ªi au fost multe cazuri în care gîndirea cerebralã a fost contrazisã corect de gîndirea mecanicã, sã-i spunem, a degetaþiei.“
Simfonia a III-a în Fa major, op. 90, de Johannes Brahms a fost terminatã în 1883, cînd compozitorul împlinea cincizeci de ani, iar Richard Wagner trecea în nemurire.
Motivul iniþial al primei pãrþi (Allegro con brio), - fa, la bemol, fa - constituie pretextul unei armonizãri bogate, diverse ºi extrem de elaborate puse în slujba unei puternice tensiuni dramatice, care, pe alocuri, ia forma unui tensionat conflict sonor.
Rigoarea pãrþii a doua (Andante) echilibreazã spaþiul expresiv al lucrãrii, iar liedul simplu pe care se construieºte melodica pãrþii a treia (Poco allegretto), în do minor, contureazã una din cele mai frumoase pagini lirice din creaþia brahmsianã.
Allegro-ul final, readuce atmosfera dramaticã a primei pãrþi în tonalitatea fa minor, pentru ca abia în ultimele mãsuri concluzive din final sã se stabilizeze simetric în omonima majorã.
Eroica brahmsianã, cum mai este supranumitã Simfonia în Fa major, constituie o provocare pentru orice dirijor care se respectã. Ei bine, de aceastã datã, în ciuda nenumãratelor sale experienþe în calitate de ºef de orchestrã (sã amintim numai stagiul de peste un deceniu la pupitrul Filarmonicii „Marea Neagrã“ din Constanþa, precum ºi perfecþionarea cu acea legendã a dirijatului care a fost Sergiu Celibidache), dirijorul Aurelian-Octav Popa s-a vãzut, nu de puþine ori, depãºit de situaþie ºi nevoit sã reacþioneze conjunctural. Construcþia pe care ºi-a propus-o s-a dovedit a fi fragilã ºi destul de complicatã pentru a putea fi viabilã, lucru ce a influenþat negativ coerenþa ansamblului. Dificila parte întîi a fost departe de a atinge culmile dramatismului pe care partitura îl deþine intrinsec, iar celebra, arhicunoscuta ºi melodioasa parte a treia, interpretatã într-un tempo pripit, nu a lãsat sã transparã frumuseþea liniei melodice ºi amploarea respiraþiei. Ca sã nu mai vorbim de finalul obosit, crispat ºi epuizat de tensiunea travaliului presupus de efortul de a controla o partiturã complexã ºi extrem de expresivã.
Urmãtorul concert din cadrul stagiunii simfonice pietrene va avea loc vineri, 14 aprilie 2006, cînd, în compania Orchestrei simfonice a Filarmonicii de Stat „Mihail Jora“ din Bacãu, dirijatã de Valentin Doni, va concerta violonista Cristina Angelescu, într-un Festival Ceaikovski în cadrul cãruia vom putea asculta Concertul pentru vioarã ºi orchestrã ºi Simfonia a IV-a în Fa minor.

Articol afisat de 2425 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Ioan AMIRONOAIE)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Regionale Stiri Regionale
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Internaþionale Stiri Internaþionale
Stiri Eveniment cultural Stiri Eveniment cultural
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri Sanatate Stiri Sanatate
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective