CeangĂŁii - de la EnigmĂŁ la AdevĂŁr

ExistĂŁ ĂŽn acest moment o presiune fantasticĂŁ de a denatura adevĂŁrul, de a defini ĂŽn mod eronat comunitatea romano-catolicilor din Moldova drept o minoritate etnicĂŁ „asupritĂŁ“. Este scandalos mesajul Âşi modalitatea de prezentare, zilele acestea, a filmului „Fabricat ĂŽn România“, ĂŽn Parlamentul European. Comunitatea este prezentatĂŁ sub denumiri ca „ceangĂŁi“, „ceangĂŁi-maghiari“, o minoritate maghiarĂŁ care trĂŁieÂşte ĂŽn sĂŁrĂŁcie Âşi este marginalizatĂŁ tocmai pe aceste considerente. Dincolo de maniera tendenĂžioasĂŁ de abordare, falsul grosolan prezentat de acest film nu poate fi trecut cu vederea.
Consider cã este momentul sã afirmãm, din nou, cã noi, cei care reprezentãm aceastã minoritate creºtinã catolicã din Moldova, sÎntem urmaºii unor populaÞii româneºti maghiarizate, ºi nici nu sÎntem, dar nici nu ne-am considerat niciodatã, o minoritate etnicã. Nu neg Însã cã sÎntem ºi vom rãmÎne, probabil, o minoritate religioasã, dar este cu totul altceva.
Ceea ce se face acum, ĂŽn discuĂžii de cele mai multe ori „teoretice“, reprezintĂŁ un abuz ĂŽntreĂžinut sistematic prin falsuri Âşi denaturĂŁri ĂŽn dorinĂža de a se susĂžine, ĂŽmpotriva tuturor realitĂŁĂžilor, cĂŁ ĂŽn România ar fi ĂŽncĂŁlcate drepturile acestor comunitĂŁĂži. Eu pot sĂŁ vĂŁ spun, Âşi vĂŁ spun cu toatĂŁ sinceritatea, cĂŁ am trĂŁit Âşi am simĂžit ĂŽntotdeauna româneÂşte Âşi nimeni, niciodatĂŁ, n-o sĂŁ ĂŽmi scoatĂŁ, indiferent cĂŽte ĂŽncercĂŁri se vor face, cĂŽte cĂŁrĂži se vor scrie, acest fapt din suflet.
În problema romano-catolicilor din Moldova, existĂŁ o linie de abordare, care aparĂžine pĂŁrĂžii maghiare, Âşi care porneÂşte de la scrierile unui misionar catolic secui din 1781, Zold Peter. Sosit ĂŽn Moldova, el a produs, conÂştient sau nu de ceea ce face, o inovaĂžie lingvisticĂŁ: „ceangĂŁii-maghiari“, raportĂŽnd-o la comunitatea romano-catolicilor Âşi creĂŽnd astfel un fals etnonim. Din acel moment, cercetĂŁtorii unguri s-au lansat ĂŽn cĂŁutarea originilor acestei etnii imaginare, ajungĂŽndu-se sĂŁ se vorbeascĂŁ succesiv de „ceangĂŁi“ de origine cumanĂŁ, cabarĂŁ, pecenegĂŁ, hunicĂŁ sau maghiarĂŁ.
Teoriile respective ocolesc cu grijĂŁ, scandalos aÂş spune, posibilitatea apartenenĂžei la poporul român a catolicilor moldoveni, elementele tradiĂžionale, care ĂŽi ĂŽnscriu ĂŽn mod evident ĂŽn aceastĂŁ arie culturalĂŁ, fiind considerate ca rezultate ale asimilĂŁrii exercitate de majoritatea româneascĂŁ. ProcedĂŽnd evident partizan ĂŽn aceastĂŁ manierĂŁ, partea ungarĂŁ ajunge invariabil la concluziile vizate de la bun ĂŽnceput: ĂŽn Moldova ar exista o minoritate etnicĂŁ de origine maghiarĂŁ, misterioasĂŁ, exoticĂŁ Âşi fascinantĂŁ, „ceangĂŁi“, care este ĂŽnsĂŁ ameninĂžatĂŁ cu dispariĂžia, vinovate de aceastĂŁ situaĂžie fiind biserica catolicĂŁ Âşi, bineĂŽnĂželes, statul român. Din pĂŁcate, organismele europene, ĂŽn principal anumite subcomisii ale Consiliului Europei, au cĂŁzut ĂŽn capcana cu migalĂŁ construitĂŁ de aparatul propagandistic maghiar Âşi, fĂŁrĂŁ a ĂŽntreprinde mai ĂŽntĂŽi o cercetare ÂştiinĂžificĂŁ a problemei, s-au grĂŁbit sĂŁ adopte documente pentru „salvarea“ presupusei minoritĂŁĂži. S-a ajuns astfel la celebra, de acum, „Recomandare 1521“ care vorbeÂşte despre ceangĂŁi Âşi limba ceangĂŁiascĂŁ, considerate de origine maghiarĂŁ certĂŁ, pentru ca abia la sfĂŽrÂşitul documentului sĂŁ se facĂŁ propunerea absolut necesarĂŁ de „a se cerceta Âşi inventaria caracteristicile lingvistice Âşi etnografice ale acestora“.
Cred cĂŁ asemenea paradoxuri ar fi putut fi evitate dacĂŁ „europenii“ ar fi avut disponibilitatea sĂŁ „audĂŁ“ sau mĂŁcar sĂŁ asculte Âşi alte argumente decĂŽt cele ale pĂŁrĂžii maghiare. S-ar fi observat cĂŁ moldovenii catolici sĂŽnt Âşi se considerĂŁ români dintotdeauna. S-ar mai fi putut constata cĂŁ, de la 1781, pĂŽnĂŁ ĂŽn prezent, partea maghiarĂŁ trage ĂŽncontinuu aceleaÂşi semnale ĂŽn legĂŁturĂŁ cu „pericolul iminent al asimilĂŁrii maghiarilor din Moldova“, numind provincia drept „marele cimitir al naĂžiunii maghiare“.
Dacã situaÞia ar fi aºa, i-aº invita pe susÞinãtorii acestor aberante idei sã rãspundã la cÎteva Întrebãri: Cum a supravieÞuit presupusa comunitate ºi a crescut numericeºte?; Cum de a avut un statut egal cu populaÞia majoritarã timp de peste 300 de ani?; Ar fi fost posibile toate acestea În contextul mult reclamatei politici de asimilare a unei populaÞii de aproape 300.000 de locuitori fãcutã de statul român? Unde sÎnt dovezile serioase ºi ºtiinÞifice care susÞin asemenea teorii?
Trebuie sĂŁ ĂŽnĂželegem cĂŁ este vorba despre identitatea unor oameni sau a unor comunitĂŁĂži. Ce elemente luĂŁm ĂŽn calcul cĂŽnd stabilim o identitate, mai ales decĂŽt dacĂŁ ea este revendicatĂŁ de naĂžiuni diferite? Este simpla declaraĂžie a cĂŽtorva persoane, din zona BacĂŁu, suficientĂŁ pentru a stabili un adevĂŁr istoric? Nu ĂŽncĂŁlcĂŁm cumva principiul de drept „testis unus, testis nullus“?

„Problema“ ceangĂŁilor, o falsĂŁ problemĂŁ
Cred cã problema identitãÞii trebuie sã cuprindã În mod obligatoriu ºi abordarea unor elemente definitorii ale acesteia, cum sÎnt, de exemplu, cele care decurg din apartenenÞa etnicã: etnia, limba, istoria ºi tradiÞiile culturale, iar simÞãmÎntul apartenenÞei reprezintã principale repere identitare ale catolicilor din Moldova, de care trebuie sã se Þinã seama dacã se doreºte cu adevãrat aflarea adevãrului istoric.
Constat cĂŁ ĂŽn ultimii 10-15 ani au apĂŁrut din ce ĂŽn ce mai multe „teorii“ sau afirmaĂžii tendenĂžioase privind implicarea bisericii ĂŽn aÂşa-zisa politicĂŁ asimilaĂžionistĂŁ, care ar fi dusĂŁ ĂŽmpotriva „ceangĂŁilor maghiari“, a cĂŁrei consecinÞã ar fi dezbinarea comunitĂŁĂžii credincioÂşilor catolici din Moldova. Am ĂŽntĂŽlnit afirmaĂžii extrem de grave, total nejustificate ĂŽmpotriva unei biserici care promoveazĂŁ echilibrul Âşi armonia ĂŽn rĂŽndul credincioÂşilor sĂŁi. Astfel, s-a mers chiar pĂŽnĂŁ acolo, ĂŽncĂŽt a fost acuzat Vaticanul, cĂŁ prin crearea Episcopiei romano-catolice de IaÂşi, nu a fĂŁcut decĂŽt sĂŁ participe la procesul de românizare a „ceangĂŁilor maghiari“ .
De ce aduc aceastĂŁ problemĂŁ ĂŽn discuĂžie? Pentru cĂŁ eu o trĂŁiesc, cum au trĂŁit-o Âşi pĂŁrinĂžii, bunicii Âşi strĂŁbunicii mei, Âşi mĂŁ confrunt cu aceastĂŁ falsĂŁ „problemĂŁ a ceangĂŁilor“, problemĂŁ care ĂŽn realitate nu existĂŁ. Pentru cĂŁ identitatea catolicilor moldoveni trebuie sĂŁ fie apĂŁratĂŁ Âşi conservatĂŁ, iar deciziile care ne privesc nu trebuie sĂŁ conducĂŁ la denaturarea adevĂŁrului istoric, plecĂŽnd de la premise false sau prin informare selectivĂŁ Âşi unilateralĂŁ, de cĂŁtre surse interesate.
Textul invitaÞiile fãcute europarlamentarilor pentru a viziona filmul amintit conÞine un neadevãr flagrant, aº spune o minciunã sfruntatã, dacã bunul simÞ nu m-ar opri din a Îmi cataloga proprii colegi astfel. România este prezentatã ca un teren al confruntãrilor etnice, unde drepturile minoritãÞilor sÎnt Încãlcate În permanenÞã ºi populaÞia romano-catolicã din zona Moldovei aparÞine, zice-se, diasporei maghiare. Se sugereazã cã folosirea limbii maghiare În public În România este pasibilã de pedeapsã penalã, un lucru cÎt se poate de neadevãrat. Nu sÎnt amintite nici drepturile legiferate ale etnicilor maghiari, nici ºcolile În limba maternã, nimic din toate acestea.
Consider cĂŁ limita a fost depĂŁÂşitĂŁ, iar astfel de ĂŽncercĂŁri de a denatura adevĂŁrate valori Âşi de a detrona istoria trebuie oprite.
StimaĂži colegi, dacĂŁ nu ĂŽnĂželegeĂži cĂŁ aceastĂŁ comunitate catolicĂŁ din Moldova doreÂşte numai sĂŁ trĂŁiascĂŁ bine, mĂŁcar lĂŁsaĂži-o sĂŁ mai trĂŁiascĂŁ.
PS. DeclaraĂžia a fost susĂžinutĂŁ ĂŽn Senat