Rãzbunarea lui Nãstase
Adrian Nãstase ºi-a dat demisia din funcþia de preºedinte al Camerei Deputaþilor. Ce nu a reuºit Alianþa PNL-PD din ianuarie 2005 pînã acum, a reuºit PSD într-o singurã searã.
Demisia de la conducerea Camerei era precedatã de cea din funcþia de preºedinte executiv al PSD, din care Nãstase abia se autosuspendase, cu douã luni în urmã, ºi de retragerea sprijinului politic la limita excluderii, realizatã de Organizaþia Sectorului 1 Bucureºti. Cãderea drasticã în sondaje a PSD, în ultima perioadã, a fost pusã în cîrca lui Nãstase, secondat de Dan Ioan Popescu, care nu reuºeºte sã-l eclipseze pe preºedintele Camerei Deputaþilor, la capãtul sancþiunii. Din partea Uniunii Europene a venit indicaþia de a se declanºa, în România, sezonul de prindere a "peºtilor mari". Patriciu, D.I. Popescu, Mitrea, Copos sînt consideraþi de presã peºti mari, dar Nãstase este trofeul care trebuie prins cu orice preþ. România nu duce lipsã de "peºti mari", crima organizatã ºi corupþia fiind o baltã unde se poate pescui în voie, dar scenariºtii Alianþei ºi-au propus ca pescuitul sã se realizeze în zona politicului, împuºcîndu-se, astfel, doi iepuri dintr-un foc.
Astfel, Alianþa se descotoroseºte de liderii puternici ai Opoziþiei, dar satisface ºi cererile U.E. privind dezlegarea la peºte.
Recent, ministrul justiþiei, Monica Macovei, nu a venit la Parlament ca sã susþinã necesitatea percheziþiei la casele lui Nãstase cu argumente juridice, ci ca sã susþinã soluþia politicã a îndepãrtãrii unui lider, pe criterii mascate sub ditirambe cu iz de campanie electoralã.
Nu m-au convins, în egalã mãsurã, nici Nãstase, nici Macovei, ºi am lãsat soluþia de rezolvare sã depindã exclusiv de Parchet, care trebuie sã-ºi facã datoria, departe de politicã, de interese de grup, de fabricãri de dosare ºi de reglãri de conturi.
Sã nu-ºi închipuie cineva cã în dezbaterea cazului "percheziþie la Nãstase", grupul parlamentar al deputaþilor PSD nu a evaluat consecinþele respingerii cererii Parchetului Camerei Deputaþilor.
Toþi deputaþii social-democraþi au fost convinºi cã PSD va primi, astfel, o porþie suplimentarã de bile negre din partea electoratului, pentru faptul cã partidul nu face nici un efort de a se detaºa de scandalurile de corupþie, în care sînt implicaþi liderii sãi.
Votul Camerei Deputaþilor a fost interpretat ca mãsurã de obstrucþionare a justiþiei, în opera sa de combatere a corupþiei, dar nu s-a þinut cont cã aceastã operã trebuie realizatã în deplin respect faþã de lege, ºi nu în dispreþul ei.
Nici acum nu este suficient de clar dacã percheziþia solicitatã a fost o procedurã juridicã sau un proiect politic. Faptul cã Alianþa a vrut capul lui Nãstase, cu mult înaintea percheziþiei, dovedeºte cã sîntem în prezenþa unui proiect politic.
Sãptãmîna trecutã, s-a mediatizat intens un sondaj de opinie, în care PSD trecuse sub pragul de 20%, ceea ce a echivalat cu un cutremur în toate structurile partidului, cu posibile efecte devastatoare.
Se tot vorbeºte despre decizia PSD, transmisã în regim de urgenþã lui Nãstase, de a demisiona din funcþii, dar o astfel de decizie nu a existat.
Luni, cîþiva lideri, în frunte cu Geoanã, s-au întîlnit ºi au convenit sã-l sfãtuiascã pe Nãstase cã ar fi mai bine sã demisioneze.
Convins cã acesta este punctul de vedere al liderilor conducerii centrale, Adrian Nãstase a solicitat, în contrapondere, punctul de vedere al organizaþiilor din teritoriu.
Mircea Geoanã a deturnat sensul votului
Marþi seara, aflat între reprezentanþii centrului ºi cei din teritoriu, adunaþi la un Confort de douã stele, Nãstase a solicitat un vot de încredere din partea organizaþiilor judeþene, sesizînd, din dezbateri ºi contacte, cã are suficiente ºanse de cîºtig.
Acest vot de încredere solicitat trebuia sã rezolve trei probleme, în caz cã era favorabil lui Nãstase.
În primul rînd, se dovedea liderilor conducerii centrale cã aceºtia nu mai au susþinere din partea organizaþiilor teritoriale, ceea ce ar fi însemnat, pe cale de consecinþã, cã toþi aceºti lideri trebuiau sã demisioneze, în bloc, din funcþii. Acest scenariu s-a dovedit a fi real, unii din liderii respectivi avînd cererile de demisie deja pregãtite pentru varianta respectivã.
În al doilea rînd, ruptura dintre centru ºi teritoriu în cadrul partidului impunea convocarea urgentã a unui Congres extraordinar, ocazie cu care Nãstase preconiza sã se aleagã o nouã conducere a PSD, cu lideri noi.
Iar, în al treilea rînd, votul favorabil ar fi dovedit cã solicitarea demisiei sale nu are susþinerea organizaþiilor ºi, în consecinþã, Nãstase nu va mai demisiona, beneficiind, în continuare, de sprijinul majoritãþii membrilor PSD.
Mircea Geoanã, intuind aceastã capcanã ºi bine consiliat, a deturnat sensul votului, solicitînd celor convocaþi sã exprime, prin vot, acordul sau dezacordul faþã de solicitarea demisiei lui Adrian Nãstase, sugerînd, totodatã, cã un vot negativ ar impune demisia conducerii PSD în bloc, deci decapitarea partidului.
Solicitarea lui Geoanã a fost tranºantã, liderii organizaþiilor convocaþi trebuind sã opteze între conducerea centralã ºi Nãstase, mai explicit între Geoanã ºi Nãstase.
În aceastã perspectivã, majoritatea liderilor locali, sesizînd riscul decapitãrii partidului în unul din cele mai proaste momente ale sale, au votat pentru stabilitate, Adrian Nãstase trebuind sã-ºi etaleze fair-play-ul ºi sã anunþe cã va demisiona din fruntea Camerei Deputaþilor, ceea ce a fãcut ca Geoanã ºi ceilalþi sã se declare satisfãcuþi în legãturã cu aceastã finalizare.
Promiþînd cã îºi va depune, în ziua urmãtoare, demisia, spre uºurarea tuturor, nici Geoanã, nici ceilalþi nu au dat semne cã au realizat cã Adrian Nãstase nu pãrãseºte scena politicã fãrã sã-ºi ia revanºa.
Votul negativ obþinut de Nãstase, în traducere liberã însemnînd retragerea sprijinului politic, putea avea ca finalitate revocarea sa de cãtre Grupul parlamentar PSD, din funcþia de preºedinte a Camerei Deputaþilor.
În acest context, conform Regulamentului Camerei Deputaþilor ºi Deciziei Curþii Constituþionale, funcþia de preºedinte trebuia sã revinã tot PSD-ului, acesta fiind obligat doar sã-ºi nominalizeze alt candidat.
Dar unul din oamenii lui Nãstase colectase, deja, o listã cu semnãturile deputaþilor PSD, în sensul susþinerii lui pe mai departe, în funcþia de preºedinte al Camerei.
Posibilitatea revocãrii de cãtre deputaþi fiind, astfel, anihilatã (cine ar fi mizat cã deputaþii, peste douã zile, vor semna invers), Adrian Nãstase a anunþat, imediat dupã vot, cã demisioneazã, ceea ce a ºi fãcut în ziua urmãtoare.
Astãzi, Adrian Nãstase nu este decît un simplu membru de partid, renegat ºi de propria Organizaþie a Sectorului 1 Bucureºti.
Plecînd prin demisie, Nãstase a plecat cu tot cu funcþie, nelãsînd PSD-ului decît o ºansã iluzorie de a o recîºtiga ceea ce practic nu mai este posibil în actuala conjucturã politicã a Camerei Deputaþilor.
Astfel, Alianþa primeºte, ca un cadou nesperat ºi gratuit, funcþia de preºedinte al Camerei Deputaþilor, funcþie pentru care atît PNL cît ºi PD au pornit un rãzboi fraticid, avansînd candidaturile unor iluºtri anonimi, pe care nimic nu-i recomandã pentru cea de a treia funcþie în stat. Este de necrezut faptul cã PSD a renunþat cu atîta uºurinþã la funcþia de preºedinte a Camerei Deputaþilor, ceea ce dovedeºte cã a fãcut-o fie din neglijenþã crasã condamnabilã, fie din raþiunile ascunse ale unora, care nu trebuie sesizate, ceea ce este la fel de condamnabil.
Din viaþa politicã, Adrian Nãstase a ieºit trîntind uºa în nasul actualei conduceri a PSD, cãreia îi revine de gestionat consecinþele pierderii conducerii Camerei Deputaþilor.
|
Autentificare
