 Guvernanþi, ajutaþi-i pe români sã-ºi recapete bucuria de a trãi!
Argumente pentru depunerea unei moþiuni
1. Scãderea dramaticã a nivelului de trai al populaþiei, sfidarea ºi dispreþul guvernanþilor faþã de disperarea oamenilor care au ajuns la sacrificiul suprem, pentru a nu muri de umilinþã, de foame ºi de frig.
2. Isteria scumpirii gazului metan, a electricitãþii ºi a utilitãþilor publice care vor împinge populaþia cãtre scãderea drasticã a consumului alimentar ºi a bunurilor nealimentare, neplata costurilor locative ºi o debranºare masivã de la cãldurã ºi apã caldã.
3. Pierderea a aproape un miliard de euro, venituri bugetare, prin adoptarea cotei unice de impozitare este compensatã de guvernul portocaliu prin impunerea brutalã a unor majorãri de preþuri, taxe, tarife ºi accize, în avans faþã de planurile stabilite cu partenerii europeni.
4. Instabilitatea politicã, determinatã de neînþelegerile din Coaliþia de guvernare ºi deciziile economice, de regulã perdante, care produc acutizarea dezechilibrelor economice ºi care determinã Guvernul Tãriceanu sã impunã noi biruri care lovesc din plin peste 95% din populaþie, obligatã, astfel, sã trãiascã din ce în ce mai rãu.
5. Apariþia „tele-justiþiei“ ºi transformarea Parchetului General ºi a DNA în producãtori de spectacole televizate, fãrã rezultate concrete în lupta contra corupþiei; corupþia existentã în structurile statului continuã sã devalizeze avuþia naþionalã, reducînd, astfel, considerabil veniturile bugetare.
6. Lipsa unui program economic ºi social viabil care sã ofere perspective reale de îmbunãtãþire a nivelului de trai ºi a calitãþii vieþii.
Argumente în susþinerea moþiunii
Analizînd Programul de Guvernare aprobat la investirea Guvernului, constatãm cã acesta a rãmas la stadiul declarativ ºi cã nici mãcar una dintre prevederile lui nu a fost îndeplinitã. Guvernul nu a realizat, practic, nimic în domeniul social; din contra, starea de lucruri s-a degradat din ce în ce mai mult. Politica anti-socialã, în primul an de guvernare al coaliþiei PNL-PD-UDMR-PC, caracterizatã prin cinism ºi demagogie, a pornit de la alocarea a numai 10,2% din PIB pentru protecþie socialã (bugetul asigurãrilor sociale, bugetul fondului de ºomaj ºi fondul de asigurãri sociale de sãnãtate) faþã de 11,66% din PIB, media perioadei 2000-2004, ºi 27,6% din PIB - media europeanã. Matricea de model social impusã de actuala putere înseamnã: o þarã care sã aparþinã, în fapt, numai proprietarilor ºi deþinãtorilor de capital; o forþã de muncã achiziþionatã la preþuri din ce în ce mai mici, ca urmare a nereglementãrilor, fãrã protecþie legalã; o mare parte a populaþiei lãsatã deliberat la periferia societãþii, prin neintervenþionism statal ºi supremaþia necontrolatã a pieþii. Tragedia a milioane de români, în aceastã iarnã, o reprezintã majorarea galopantã a tarifelor la utilitãþi. În anul 2005, a avut loc o creºtere uriaºã a tarifelor la utilitãþi, cu mult peste þintele asumate de cãtre România în acordurile cu organismele financiare internaþionale. Institutul Naþional de Statisticã publicã urmãtoarele creºteri de tarife pentru decembrie 2005, faþã de decembrie 2004: o creºtere cu 36,5% la gaze naturale (import scump); o creºtere cu 20% la energie termicã; o creºtere cu 25,7% la apã, canal ºi salubritate; o creºtere cu 15% la îngrijiri medicale; o creºtere cu 22,4% la transport urban. La aceastã situaþie se adaugã creºterile de preþuri la alimentele de bazã, care au ajuns, în decembrie 2005, mult mai mari decît rata inflaþiei (8,6%) luatã în calculul eventualelor indexãri; acestea au fost îndeosebi la legume (o creºtere cu 21,4%), carne de porc ºi de pasãre, pîine (cu scumpiri repetate ºi micºorãri de gramaj), iar laptele a ajuns la preþul din þãrile Uniunii Europene. În paralel, scumpirea preþului combustibililor, cu peste 20%, a anulat ºansa de a atinge þinta inflaþiei pentru anul 2005 ºi a determinat o creºtere în lanþ a preþurilor pentru serviciile de transport, precum ºi a produselor ºi serviciilor. În contrast cu majorãrile substanþiale de preþuri ºi tarife, sporurile de venituri sînt situate cu mult sub creºterile prezentate. Astfel, pensia medie a crescut cu numai 12,9%, iar alocaþiile ºi ajutoarele sociale cu numai 5,5%. Este evidentã reducerea drasticã a puterii de cumpãrare, a veniturilor populaþiei, în 2005, cu circa 10 -14%, iar perspectiva acestui an este ºi mai întunecatã.
ÃŽn aceastã iarnã, milioane de români au resimþit acut frigul în propriile locuinþe, datoritã creºterii cu 20% a preþului naþional de referinþã la energia termicã ºi nerealizãrii programului de alimentare cu combustibil a CET-urilor din subordinea consiliilor locale. Permanenta creºtere a preþurilor la utilitãþi a determinat o majorare a facturii de întreþinere cu 28% în aceastã iarnã, în condiþiile în care majorãrile de 200.000-300.000 lei la salarii sau pensii se cheltuiesc imediat în piaþa þãrãneascã, cu preþuri în creºtere, inclusiv ca urmare a sporirii cheltuielilor de transport. Deja, mai mult de un sfert din populaþia României - aproape 6 milioane de cetãþeni - declarã cã trãiesc mai rãu decît cu un an în urmã. Aceasta, în contrast evident cu lozinca „sã trãiþi bine“ folositã cu cinism în campania electoralã, de actuala Putere.
Scumpirea fãrã precedent a gazelor naturale, de la 1 ianuarie 2006, cu peste 17%, ceea ce va ridica preþul pentru consumatorii casnici la 9.600.000 lei vechi/ 1.000 mc, afecteazã direct nivelul de trai al românilor. Prognoza este sumbrã în continuare: în cursul acestui an, conform comunicatului difuzat de Ministerul Economiei, preþul gazelor naturale va creºte cu încã circa 40%. Astfel, 1000 mc gaze naturale vor echivala cu 3 salarii minime pe economie, în condiþiile în care 40% dintre români trãiesc din venitul minim garantat.
„România se situeazã pe ultimul loc în rîndul statelor UE ºi a celor candidate, în ceea ce priveºte salariul minim pe economie“
Triplarea preþului gazelor din producþia internã este o decizie politicã gravã, cu consecinþe incalculabile, neimpusã din afarã, aºa cum pretinde Guvernul. Recent, într-un comunicat de presã se afirma: „Delegaþia Comisiei Europene în România doreºte sã asigure publicul român cã aderarea la Uniunea Europeanã nu comportã obligaþia expresã de a tripla preþul gazelor naturale interne, faþã de nivelul lor actual“. ªi preþul energiei electrice a crescut, începînd cu luna ianuarie, de la 4.367.000 lei vechi/ Mwh la 4.480.000 lei vechi/ Mwh. De remarcat cã energia electricã este de 2 ori mai scumpã pentru consumatorii casnici consideraþi captivi (80 euro/ Mwh), faþã de ceilalþi consumatori (40 euro/ Mwh). Cu preþurile la carburanþi ne aflãm de acum în Europa. Preþul mediu al benzinei din România, de 1,10 euro/ litru, a depãºit media Uniunii Europene, de 1,0 euro/ litru, ca ºi preþul mediu al motorinei, de 0,92 euro/ litru. România se situeazã pe ultimul loc, în rîndul statelor Uniunii Europene ºi a celor candidate, în ceea ce priveºte salariul minim pe economie. Cu cei doar 89 euro pe lunã, ne plasãm ºi în urma Bulgariei, unde salariul minim lunar este de 98 euro. Comparativ, în alte state comunitare, salariul minim lunar este: Letonia - 116 euro, Polonia - 205 euro, Ungaria - 232 euro, Belgia - 1.210 euro, Luxemburg - 1.467 euro. Laptele produs în România este aproape la fel de scump precum cel din statele Uniunii Europene - în condiþiile în care veniturile în România sînt de 12-15 ori mai mici. Preþul la carnea de porc ar putea sã se majoreze cu 20%, iar la carnea de pasãre - cu 25%.
Creºterea costurilor cu gazele ºi energia electricã se va regãsi în preþul pîinii din acest an. Pîinea va fi mai scumpã cu 10-15%. Uleiul ºi zahãrul se scumpesc cu 7.000-10.000 lei pe unitatea de produs (litru ºi/ sau kg.). Creºterile de preþuri nu se vor opri în aceastã iarnã. Pînã la mijlocul anului, se anunþã noi posibile majorãri la utilitãþi: la gazele naturale, în aprilie ºi iulie, la energia electricã, în iulie, ºi, tot în varã, la energia termicã. Sînt aºteptate noi majorãri ºi la carburanþi.
Efectele acestor scumpiri vor provoca noi drame pentru milioane de cetãþeni din România, iar traiul pensionarilor ºi al familiilor cu venituri reduse va deveni insuportabil. Jumãtate din pensionari primesc sub douã milioane de lei pe lunã. Potrivit Casei Naþionale de Pensii ºi alte Drepturi de Asigurãri Sociale, 2.894.523 de pensionari au primit, în luna decembrie, sub douã milioane de lei, iar numãrul celor care au pensia între douã milioane ºi trei milioane este de 908.062 lei. Cu aceºti bani, persoanele de vîrsta a treia sînt nevoite sã îºi plãteascã facturile ºi impozitele, sã îºi cumpere mîncare ºi medicamente. Adîncirea discrepanþei dintre venituri ºi preþuri a prãbuºit puterea de cumpãrare a românilor la doar 50% din nivelul anului 1989. Nici o justificare, oricît de savantã ar fi, ºi indiferent cît de multe argumente speculative ºi teoretice ar invoca, nu îi încãlzeºte, cu nimic, pe români, nu le umple cãmãrile, nu îi face sã-ºi recapete bucuria de a trãi. Laudele propagandistice ale guvernanþilor, sentimentul lor de auto-mulþumire, asezonate cu tot felul de cifre statistice, despre o pretinsã creºtere economicã, demonstreazã cît de mult s-au rupt aceºtia de popor ºi ce departe sînt de nevoile de zi cu zi ale atîtor milioane de români. Adãugãm, la toate acestea, ºi bolile mizeriei, care au început sã slãbeascã fibra biologicã a Poporului Român. Explozia preþurilor a devenit insuportabilã pentru populaþie ºi este inadmisibil ca România sã trãiascã, pe timp de pace, mai rãu ca pe timp de rãzboi.
Concluzii ºi propuneri
Cifrele vorbesc de la sine. Am vãzut cu toþii, în decembrie 2005, angajamentele Guvernului. Am prezentat ºi situaþia realã a þãrii. Am prezentat ºi mãsurile guvernamentale care, în loc sã uºureze situaþia majoritãþii cetãþenilor, o împovãreazã prin impozite care-i lasã, pe cei mai mulþi, cu buzunarul gol. Astfel stau lucrurile ºi orice întîmpinare a Executivului, care ar încerca sã nege aceste dramatice constatãri, rãmîne sortitã eºecului. Ripostele arogante sau pur ºi simplu insolente, practicate de Guvernul Tãriceanu în relaþia cu Parlamentul, se izbesc de crudele realitãþi comunicate mai sus. Existã un singur rãspuns la aceastã retoricã de guvernanþi bogaþi, care sfideazã lãþirea sãrãciei în România.
Ca atare, propunem:
1. Revizuirea întregii politici sociale a Guvernului, în sensul asigurãrii unui trai decent pentru cetãþenii României, mai ales pentru cei vulnerabili; stabilirea unui salariu minim adecvat condiþiilor de trai actuale ºi corelarea lui cu nivelul salariului minim din Uniunea Europeanã, conform calendarului de aderare pe care ºi l-a asumat þara noastrã (se impune un salariu minim de 4.300.000 lei). Luînd în calcul valoarea coºului minim de consum, precum ºi raportul inflaþiei, creºterea productivitãþii muncii ºi alinierea la standardele europene (media salariului minim în statele europene este de cel puþin 180 de euro) se impune un salariu minim pe economie de 4.300.000 lei (430 lei RON).
2. Analiza urgentã a problemelor de ordin social, uman ºi economic ale României rurale, în care trãiesc 10,1 milioane de locuitori, dintre care aproape 9 milioane sînt sãraci. Pornind de la opinia experþilor Bãncii Mondiale, conform cãreia agricultura este componenta cheie ºi motorul dezvoltãrii în România, Guvernul este chemat sã elaboreze ºi sã prezinte Parlamentului un program complex, concentrat asupra agriculturii, politicilor agricole ºi, în mod specific, asupra politicii agricole comunitare.
3. Revizuirea sistemului de pensii, atît din mediul urban, cît ºi din cel rural, astfel încît persoanele vîrstnice sã evite situaþiile degradante cu care se confruntã în lupta pentru supravieþuire. În prezent, discrepanþa dintre pensii ºi preþuri este foarte mare; pensia medie, de 3.300.000 lei (330 lei RON), pe care o primeºte un vîrstnic dupã zeci de ani de muncã ºi de cotizaþii la asigurãrile sociale, este absolut insuficientã pentru supravieþuire. Un calcul simplu al cheltuielilor lunare aratã cã, pentru a-ºi asigura traiul de pe o zi pe alta, bãtrînii au nevoie de minimum 4.000.000 lei (400 lei RON)
4. Revizuirea ºi amendarea, în regim de urgenþã, a tuturor actelor normative care au înãsprit fiscalitatea (taxe ºi impozite), astfel încît efectele administrative ºi economice ale acestora sã fie resimþite cît mai puþin de cãtre cetãþeni.
Este realitatea României în care trãim cu toþii. Cetãþeni ai judeþului Neamþ, aceasta este România pe care v-aþi dorit-o?
|
Autentificare
