 TICÃLOªIE: Preþul gazului metan ne... arde
• majorãrile la gaz metan, în ultimul an, s-au fãcut în patru tranºe, mergînd pînã la 74% • singura explicaþie oficialã primitã, vreodatã, de plãtitorul român a fost cã „trebuie sã ne aliniem la preþurile din Uniunea Europeanã“ • jaful aplicat, acum, în economia româneascã ºi resimþit dramatic de micul consumator este urmarea uneia dintre înþelegerile care prefaþeazã aderarea la UE • Preþul gazului metan a crescut cumplit, în ultimul an. Majorãrile s-au fãcut în patru tranºe, mergînd pînã la 74%. Penultima, aplicabilã din ianuarie 2006, a însemnat un plus de 17%. Iar acum, sindicatele ies în stradã fiindcã mai urmeazã un „minim“ de la 3,8, pînã la 7% la noile preþuri. Singura explicaþie oficialã primitã vreodatã de plãtitorul român a fost cã „trebuie sã ne aliniem la preþurile din Uniunea Europeanã“. De ce ºi ce ar fi „de aliniat“ exact n-a catadixit nimeni sã ne spunã, pentru cã era o sacrosanctã decizie care venea „de afarã“.
Singurul care a îndrãznit sã punã degetul pe ranã a fost analistul Ilie ªerbãnescu. El a devoalat ceva ce era atît de vizibil încît era considerat „de la sine înþeles“. Jaful aplicat acum în economia româneascã ºi resimþit dramatic de micul consumator, alintat de Autoritatea Naþionalã de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale (ANRGN) drept „consumator captiv“, este urmarea uneia dintre înþelegerile care prefaþeazã aderarea la UE. ÃŽn baza acesteia, preþul gazului metan produs în România a fost egalat cu cel al gazului metan cumpãrat din afarã. Se numeºte „paritate“. Sã vedem ce înseamnã asta.
Dumnezeu ne-a dat gaz metan. Politicienii ºi interesele strãine ni l-au luat
Aproximativ 60 de procente din necesarul de gaz metan al þãrii sînt acoperite din producþia internã. Dumnezeu i-a dat României gaz. Politicienii - de toate culorile - ni l-au luat ºi au dublat preþurile. Concret. Preþul iniþial pe 1000 m.c. era de 60 USD pentru gazul produs la noi. A fost „egalat“ cu cel cumpãrat din strãinãtate, atunci cifrat la 140 USD/1000 m.c. ÃŽntre timp, preþul gazului importat a ajuns, în medie, la 292 USD/1000 m.c. Corelarea aceea buclucaºã ar urma sã ducã preþul final - ce frumos sunã ºi ce mortal pentru buzunare - la 282 USD/1000 mc. „Final“ - de la 1 aprilie pînã prin iunie 2006, la o nouã scumpire.
Ãsta este efectul „paritãþii“. „Paritatea“ se vede într-un „Ordin pentru pentru modificarea ordinelor preºedintelui ANRGN privind stabilirea tarifelor reglementate pentru prestarea serviciului de distribuþie ºi aprobarea preþurilor pentru furnizarea reglementatã a gazelor naturale“ publicat pe 17 martie 2006 în Monitorul Oficial, ca sã nu-l vadã nici dracu'. Nici mãcar titulatura acestei chestii - ordin la ordin -nu e la miºto. Este denumirea oficialã a unei decizii, ce urmeazã altora asemeni, care va duce la sapã de lemn niºte cetãþeni români ºi va închide niºte întreprinderi româneºti, în ciuda faptului cã avem gaz metan în þarã. Celor din UE, cu alt nivel de trai, nu li s-a cerut sã egleze preþurile mai mici la energie electricã hidro sau de altã naturã.
Modificarea de preþuri aratã cã, de la 1 aprilie 2006, abonaþii casnici arondaþi la Distrigaz Nord Tîrgu Mureº vor plãti 830,24 RON/1000 mc plus TVA, adicã 987, 98 RON/ 1000 mc. Stimaþi consumatori din cea mai mare parte a judeþului Neamþ, vã anunþ cã stãm bine ca preþ fiindcã, prin comparaþie, cei cu gaz metan la Cordun, vor plãti 1103,72 RON/1000 mc. Asemãnãtor cu fericiþii cetãþeni din Bucureºti, din ªimleul Silvaniei etc.
Cert este cã s-a întîmplat aºa. Pasul 1: s-a egalat preþul la gaz metan conform „paritãþii“. S-a vîndut Petrom la austrieci care au preluat preþul deja crescut. Urmeazã sã se vîndã Distrigaz integral, tot cu preþul crescut. Cui s-o vinde. Energia electricã pentru consumatorii casnici ºi industriali este foarte scumpã în Slovacia, România ºi Italia faþã de celelalte state europene, comparativ cu costurile altor bunuri ºi servicii, potrivit Oficiului de Statisticã al Uniunii Europene, Eurostat.
Controlul a douã bãnci importante româneºti - BCR ºi Raiffeissen - este în Austria. Trecînd peste tîmpenia celor care au negociat scump cu ruºii preþul gazului metan în toamnã, tîrziu - asta, deja, e la capitolul „benigne“ - mã întreb ce politici poate face Statul român dupã ce a dat din mînã gazul metan, energia electricã, comunicaþiile, bãnci importante, industrii strategice. Diferenþa de preþ negociat între ANRGN ºi distribuitori - altã jumulealã pentru micul consumator - se pune ºi asta pe nota de platã tot mai piperatã. Iar rãspunsul cu explicaþia acestei diferenþe este atît de arogant ºi de briocratic încît aratã exact ce eºti în þara ta: „un consumator captiv“.
Costuri ºi nevoi
Totalul cererii de gaz metan, pe piaþa reglementatã pentru trimestrul I 2006, este estimat la 2.378 milioane metri cubi: din producþia internã, 1.379 milioane metri cubi ºi din import 999 milioane metri cubi (42% din totalul necesarului de gaz).
„Pentru primul trimestru al anului 2006, ANRGN a evaluat suma fixã unitarã la valoarea de 596,11 RON/1000 mc. Faþã de aceastã valoare vor fi determinate diferenþele dintre costurile efectiv înregistrate de operatori pentru achiziþia gazelor naturale (pe baza facturilor de achiziþie a gazelor naturale ºi a prestãrilor de servicii aferente) ºi valoarea estimatã de ANRGN la începutul trimestrului. Valoarea menþionatã nu include TVA, dar acoperã costurile cu transportul gazelor naturale, cu serviciile de înmagazinare ºi cu impozitul pentru gazele naturale din producþia internã“, zice un document de evaluare fãcut de Departamentul Preþuri, Tarife, Reglementãri Comerciale ºi Protecþia Consumatorului.
Motivele creºterii preþurilor:
Pãrerea unui politician din opoziþie, senatorul Iulian Iancu, a fost cã preþurile au urmãtoarea raþiune:
1. Necesitatea completãrii golurilor la venit la bugetul de stat ca urmare a aplicãrii cotei unice de impozitare. Dupã discuþiile cu FNI din februarie 2005 li s-a atras atenþia guvernanþilor cã nu vor putea face faþã ºi cã vor trebui cãutate alte surse de venit. Cel mai la îndemînã au fost majorãrile utilitãþilor ºi combustibililor. Accizele pentru energie electricã ºi gaze naturale au fost introduse în avans din aprilie 2005. S-au majorat redevenþele pentru exploatarea zãcãmintelor de petrol ºi gaze naturale de la 5 la 8%, s-a introdus o cotã de înmagazinare de 3% ºi încã o redevenþã de 2,5% în exploatarea zãcãmintelor de cãrbune. Totul se regãseºte în factura cetãþeanului.
2. Mai sînt erorile executivului faþã de proiectele strategice pentru sistemul energetic naþional - mã refer la înmagazinarea subteranã ºi la faptul cã nu s-a investit aici nici un dolar în 2005, deºi ar fi trebuit sã creºtem, de la 3 la 3,5 miliarde metri cubi de gaz metan. Afirm cã sînt depozite care în cursul anului au rãmas aproape goale. E vorba de depozitul de la Tîrgu Mureº al Romgaz, cu o capacitate de 300 milioane metri cubi rãmas gol cu 200 milioane de metri cubi.
3. Gafa de a nu se negocia preþurile de import în primãvarã, ci în noiembrie, cînd erau pe vîrf de preþ.
Toate acestea au fãcut ca þintele macroeconomice sã fie ratate. Inflaþia este de 8,6 faþã de 7,5%, creºterea economicã 3,6% în minus faþã de anul trecut, deficitul de cont curent este cel mai mare din ultimii 15 ani, iar deficitul comercial de 10 miliarde de euro. Dacã 2005 a avut preþurile ca vedete, 2006, cu un buget de 47% faþã de 2005 va fi anul curbei de sacrificiu.
Piaþa gazelor naturale din România
România are cea mai mare piaþã de gaze naturale din Europa Centralã ºi a fost prima þarã care a utilizat gazele naturale în scopuri industriale. Piaþa gazelor naturale a atins dimensiuni record la începutul anilor '80 ca urmare a aplicãrii unor politici guvernamentale orientate cãtre eliminarea dependenþei de importuri. Aplicarea acestor politici a dus la o exploatare intensivã a resurselor interne, avînd ca rezultat declinul producþiei interne. În anul 2003, din totalul consumului de 18,07 miliarde metri cubi, producþia internã de gaze naturale a reprezentat 70%, iar diferenþa de 30% (5,4 miliarde metri cubi) a fost importatã din Federaþia Rusã. Toatã cantitatea de gaze naturale, din producþia internã ºi din import, a fost destinatã pieþei interne. Cel mai mare consum de gaze naturale s-a înregistrat în sectorul industrial (circa 57% din consumul total). Sectorul de gaze naturale din România este unul complex, în cadrul sãu activînd:
Producãtori: SNGN Romgaz SA, SNP Petrom SA, Amromco Energy, LLC New York
Operatori ai sistemelor de înmagazinare: SNGN Romgaz SA, SC Depomures SA
Transportator: SNTGN Transgaz SA
Distribuitori: SC Distrigaz Sud SA, SC Distrigaz Nord SA, SNP Petrom SA, SC Congaz SA, etc.
Furnizori: SC Distrigaz Sud SA, SC Distrigaz Nord SA, SNTGN Transgaz SA, SNP Petrom SA, SNGN Romgaz SA, SC Congaz SA, Amromco Energy, LLC New York, SC Depomures SA, etc.
Consumatori eligibili:
Operator al sistemului de tranzit: SNTGN Transgaz SA.
Importatori: SC Distrigaz Sud SA, SC Distrigaz Nord SA, Termoelectrica, Wirom, etc. (conform site-ului ANRGN)
|
Autentificare
