RĂŁzboi pe averea Episcopului Melchisedec

• unul dintre urmaÂşii ĂŽnaltului prelat contestĂŁ dreptul Episcopiei de a dispune de averea sa • doctorul Porfirie Teodoru a acĂžionat ĂŽn judecatĂŁ PrimĂŁria ĂŽn proprietatea cĂŁreia se gĂŁseÂşte clĂŁdirea GrĂŁdiniĂžei cu program Prelungit „Melchisedec ÂŞtefĂŁnescu“ • acesta ĂŽncearcĂŁ sĂŁ determine autoritĂŁĂžile locale sĂŁ renunĂže la decizia de a muta unitatea ĂŽn localul ÂŞcolii Nr.9, considerĂŽnd „ruÂşinoasĂŁ“ legarea numelui acestei administraĂžii de desfiinĂžarea primei instituĂžii de ĂŽnvãÞãmĂŽnt preÂşcolar din Roman • cei 112 pĂŁrinĂži au fĂŁcut un protest pe care-l vor ĂŽnainta Consiliului Local, Prefecturii Âşi Guvernului •

Averea lĂŁsatĂŁ de Episcopul „Melchisedec ÂŞtefĂŁnescu“, prin celebrul sĂŁu testament, a stĂŽrnit „pasiuni“ de naturĂŁ sĂŁ iÂşte un conflict de proporĂžii ĂŽntre urmaÂşii ĂŽnaltului prelat, conducerea fundaĂžiei ce-i poartĂŁ numele Âşi municipalitate, ĂŽn posesia cĂŁreia se aflĂŁ, ĂŽn prezent, imobilul ce gĂŁzduieÂşte grĂŁdiniĂža de copiii Âşi Parcul Zoologic. Doctorul Porfirie Teodoru, fiul preotului Nicolae Teodoru, descendent direct al lui Valerian ÂŞtefĂŁnescu, fratele lui Melchisedec, s-a adresat Episcopiei Roman, ĂŽncĂŁ din 22 aprilie 2002, solicitĂŽnd atenĂžia autoritĂŁĂžilor bisericeÂşti ĂŽn ceea ce priveÂşte conĂžinutul testamentului Âşi a modului ĂŽn care acesta se aplicĂŁ. Prin documentul amintit al cĂŁrui original se gĂŁseÂşte la Episcopie, Melchisedec ÂŞtefĂŁnescu Âşi-a lĂŁsat ĂŽntreaga avere ĂŽn beneficiul Academiei Române, Episcopiei Romanului Âşi FundaĂžiei „Episcop Melchisedec ÂŞtefĂŁnescu“. Semnatarul scrisorii a susĂžinut cĂŁ „schimbĂŁrile provenite dupĂŁ primul rĂŁzboi mondial Âşi proasta administrare a FundaĂžiei au fĂŁcut ca aceasta sĂŁ-Âşi ĂŽnceteze activitatea, iar bunurile acesteia au fost ĂŽnsuÂşite ilegal de cĂŁtre Episcopia Romanului, care nu deĂžine nici un act legal de proprietate. AtĂŽt testamentul, cĂŽt Âşi Regulamentul interior din 1 octombrie 1906, ĂŽntocmit de Arhiereul Valerian ÂŞtefĂŁnescu, interzic ĂŽnstrĂŁinarea bunurilor, deÂşi ĂŽn articolul 11 din Regulament e spus clar cĂŁ «Fondul instituĂžiei fiind inalienabil, epitropii activi nu administreazĂŁ decĂŽt veniturile. Conform Testamentului bunurile fundaĂžiei nu pot aparĂžine nici rudelor, pe care la timpul sĂŁu le-a ĂŽnzestrat Âşi nici Bisericii, pentru cĂŁ, aÂşa cum scrie ĂŽn testament, «nu mai prezintĂŁ nici o garanĂžie pentru ĂŽncrederea publicĂŁ ĂŽn asemenea chestiuni. Va trece mult pĂŽnĂŁ ce ProvidenĂža va ridica ĂŽn Biserica RomânĂŁ oameni cu ÂştiinÞã, cu conÂştiinÞã de datorie Âşi cu zel creÂştinesc, care vor ĂŽnĂŁlĂža Biserica de la treapta pe care o cere a sta o naĂžiune creÂştinĂŁ, cultĂŁ Âşi liberĂŁ. PĂŽnĂŁ atunci unica speranÞã de conservare Âşi realizare a dorinĂželor pioase sĂŽnt persoanele oneste, particulare, care ĂŽn viaĂža lor au dat probe de respect cĂŁtre BisericĂŁ Âşi devotament pentru binele comun»“, a spus doctorul Porfirie Teodoru. Acesta se considerĂŁ ĂŽndreptĂŁĂžit, ca urmaÂş al Episcopului, sĂŁ vegheze sĂŁ se respecte testamentul. „Bunurile FundaĂžiei se depreciazĂŁ ĂŽn continuare, deÂşi ĂŽn 1994 s-a ĂŽnfiinĂžat, chipurile prin hotĂŁrĂŽre judecĂŁtoreascĂŁ, o altĂŁ fundaĂžie, a cĂŁrei legitimitate o contest cu documente. De altfel, fundaĂžia nu are nici o activitate, ci doar ĂŽn fiecare an, la 16 mai, se mai face cĂŽte o activitate festivistĂŁ, ĂŽn care ĂŽÂşi aduc aminte, formal, de marele meu ĂŽnaintaÂş. Actele fundaĂžiei zac ĂŽntr-un sac de plastic ĂŽn fiÂşetul preotului Raul RojniÞã. De aceea consider cĂŁ este de datoria mea sĂŁ ĂŽi dau din nou viaÞã adevĂŁratei fundaĂžii Âşi sĂŁ fac sĂŁ se respecte, fie Âşi dupĂŁ 89 de ani, dorinĂžele testamentare ale Episcopului, care din averea sa a fĂŁcut intrarea ĂŽn Cimitir, biserica din Cimitir, Turnul Episcopiei, chiliile din curtea acesteia, Seminarul Teologic Ortodox. Am fost cutremurat, efectiv, cĂŽnd educatoarele Âşi pĂŁrinĂžii GrĂŁdiniĂžei m-au anunĂžat cĂŁ autoritĂŁĂžile locale au decis mutarea acesteia ĂŽntr-un local de ÂşcoalĂŁ. MĂŁ ĂŽntreb care administraĂžie publicĂŁ localĂŁ riscĂŁ sĂŁ-Âşi lege numele de desfiinĂžarea primei grĂŁdiniĂže din Roman Âşi a celei de a doua din ĂžarĂŁ? Ce se va ĂŽntĂŽmpla cu imobilul? Va fi lĂŁsat sĂŁ se autodemoleze, aÂşa cum se ĂŽntĂŽmplĂŁ cu partea de clĂŁdire care adĂŁposteÂşte Muzeul? Eu m-am bucurat cĂŽnd m-am ĂŽntĂŽlnit cu domnul primar la GrĂŁdiniÞã Âşi acesta s-a declarat ĂŽncĂŽntat sĂŁ mĂŁ sprijine sĂŁ facem un proiect european, prin care sĂŁ ĂŽnfiinÞãm un azil de bĂŁtrĂŽni Âşi o grĂŁdiniÞã. Dar, hai, ĂŽntĂŽi sĂŁ facem acest lucru Âşi apoi sĂŁ distrugem ceva fĂŁcut de ĂŽnaintaÂşii noÂştri, care erau mai buni, mai morali decĂŽt noi“, a spus Porfirie Teodoru. Acesta a declarat cĂŁ a chemat ĂŽn judecatĂŁ PrimĂŁria, avĂŽnd termen pe 10 aprilie, tocmai pentru cĂŁ vrea sĂŁ retrocedeze imobilul fundaĂžiei, care ĂŽn opinia sa nu are legitimitate, pentru cĂŁ apare ca nou-ĂŽnfiinĂžatĂŁ. „Îmi revine mereu ĂŽn minte mereu un soi de «blestem» al Episcopului, care spunea ĂŽn Testament:«invoc dreptatea dumnezeeascĂŁ asupra ori cui s-ar ĂŽncerca sĂŁ atingĂŁ ĂŽntru ceva aceste dispoziĂžiuni testamentare ale mele, fie dintre rudele mele trupeÂşti, fie dintre streini», pe care-l adresez tuturor care se «bat» pe averea strĂŁbunului meu“, a mai spus Porfirie Teodoru.

Protestul pĂŁrinĂžilor
DiscuĂžiile din presa localĂŁ, vizita conducerii PrimĂŁriei la grĂŁdiniÞã, au precipitat lucrurile Âşi au agitat spiritele ĂŽn rĂŽndul pĂŁrinĂžilor. AceÂştia au semnat ĂŽn unanimitate liste, prin care cer autoritĂŁĂžilor locale sĂŁ stopeze desfiinĂžarea grĂŁdiniĂžei Âşi sĂŁ gĂŁseascĂŁ soluĂžii de ĂŽntreĂžinere a acestei unitĂŁĂži de ĂŽnvãÞãmĂŽnt. „ÂŞi noi sĂŽntem plĂŁtitori de taxe Âşi impozite Âşi copiii noÂştri au dreptul la educaĂžie. Nu cred cĂŁ raĂžiunile economice pot prima ĂŽn faĂža celor istorice. Am discutat cu doamnele educatoare Âşi am ĂŽnĂželes cĂŁ prin mutarea acestei unitĂŁĂži nu pot fi asigurate toate condiĂžiile igienico-sanitare impuse de legislaĂžia româneascĂŁ Âşi europeanĂŁ. Am fĂŁcut demersuri pe lĂŽngĂŁ cĂŽĂživa consilieri locali, vom merge ĂŽn audienÞã la domnul primar, apoi la domnul prefect. Ne vom adresa Ministerului, Guvernului, UNESCO. S-au strĂŽns semnĂŁturi din partea pĂŁrinĂžilor care nu doresc mutarea grĂŁdiniĂžei. SperĂŁm ca sĂŁ-Âşi asume cineva rĂŁspunderea faÞã de aceastĂŁ decizie, tranzitorie, de reorganizare a reĂželei Âşcolare, fĂŁcutĂŁ din birou, care nu a luat ĂŽn calcul Âşi raĂžiunile istorice“, se spune ĂŽn protestul pĂŁrinĂžilor.
Conducerea PrimĂŁriei a susĂžinut cĂŁ decizia de mutare a grĂŁdiniĂžei Ăžine de argumente strict economice, reorganizarea reĂželei preÂşcolare ĂŽncepĂŽnd ĂŽncĂŁ din semestrul al II-lea al anului Âşcolar ĂŽn curs, prin mutarea GrĂŁdiniĂžei cu program Normal Nr.7, ĂŽn sediul ÂŞcolii 8. Pe de altĂŁ parte, municipalitate s-ar afla „la mijloc“ ĂŽntre cele douĂŁ fundaĂžii care-Âşi disputĂŁ averea Episcopului Melchisedec. „Soarta acestei grĂŁdiniĂže este hotĂŁrĂŽtĂŁ deja cu ISJ. Din cauza resurselor finaciare puĂžine, a fost necesarĂŁ reaÂşezarea locaĂžiilor ĂŽnvãÞãmĂŽntului romaÂşcan. Avem corespondenĂža cu ISJ, care a acceptat acest lucru. Este vorba de bani. Nu are legĂŁturĂŁ vechimea GrĂŁdiniĂžei cu mutarea ei. Am gĂŁsit spaĂžiu foarte aproape. Vom investi ĂŽn amenajarea a tot ceea ce este necesar pentru mutarea grĂŁdiniĂžei. UrmeazĂŁ Âşi alte cuplĂŁri ale spaĂžiilor de grĂŁdiniĂže cu Âşcoli. Pe noi nu ne intereseazĂŁ disputele dintre FundaĂžie Âşi moÂştenitorii Episcopului. InstanĂža va decide cine va intra ĂŽn posesia averii lui Melchisedec ÂŞtefĂŁnescu“, a declarat primarul Dan Ioan CĂŁrpuÂşor. Acesta ĂŽnsĂŁ a spus cĂŁ ĂŽn momentul ĂŽn care doctorul Porfirie Teodoru va avea o hotĂŁrĂŽre judecĂŁtoreascĂŁ definitivĂŁ, care sĂŁ-l ĂŽmputerniceascĂŁ a administra averea Episcopului, va fi bucuros sĂŁ coopereze cu acesta la accesarea unor fonduri europene pentru ĂŽnfiinĂžarea unui azil de bĂŁtrĂŽni, la standarde europene.