 Iniþiativa „Un leu pentru Teatrul meu“
ÃŽn Salonul Clasic al Hotelului Restaurant Central, domnul Daniil Harasemiuc, preºedinte al Asociaþiei pentru prevenirea ºi combaterea consumului de droguri ºi a violenþei în familie „Aquila“ Piatra Neamþ, a fost subtil omniprezent. Adrian Beznã i-a mulþumit ºi l-a rugat sã ia cuvîntul, iar domnia sa a spus, foarte pe scurt, cîteva vorbe despre aceastã persoanã juridicã, de drept privat, fãrã scop lucrativ, neguvernamentalã ºi apoliticã. Cu numerele de telefon 0721/433718; 0233/210358 ºi 0233/216401. Despre derularea ºi finanþarea unor acþiuni, proiecte ºi programe desfãºurate prin forþe proprii sau în cooperare cu persoane fizice ºi juridice române, ori strãine, avînd ca obiectiv combaterea ºi prevenirea consumului de droguri, tutun, alcool, precum ºi a violenþei în familie. Despre sprijinirea autoritãþilor ºi instituþiilor publice în derularea Programelor prevãzute în Strategia Naþionalã Antidrog, Antiterorism, Antiviolenþã în familie, AntiSida, Antialcool, Antitutun, Apãrarea Drepturilor Omului ºi Combaterea Traficului de Fiinþe Umane.
Deºi ni se pare a fi o zonã imensã de acoperit (cam foarte mare!) cu doar cîþiva oameni, fete ºi bãieþi, un birouaº, douã, un fax ºi ceva voluntari ºi cunoºtinþe în domeniu, îi urãm Asociaþiei sãnãtate ºi succese în lupta, repetãm obiectivele: antiterorism, antiSIDA, antialcool, antidrog, antiviolenþã, antitutun, antitrafic de fiinþe umane, anticorupþie, anticrimã organizatã ºi mult sprijin dinãuntru ºi din afarã. Cã doar, nu-i aºa?, e fãrã scop lucrativ, e un început de societate civilã, neguvernamentalã ºi apoliticã, adevãratã.
În fine, noi veniserãm pentru un program de folk, ca pe afiº, ºi am asistat, la început, la un spectacol Adrian Beznã, cuceritor cum este el, oleacã liricoid, dar cu adevãrat remarcabil. Adi a umplut sala de la Central, au venit acolo peste douã sute de pietreni, aº putea spune cã erau invitaþii lui personali, din toate mediile sociale, de toate calibrele ºi vîrstele, dar mai ales tineri ºi de vîrsta lui, oleacã mai coaptã. Abia mi-am gãsit un loc la o masã cu gazetari. La ce au venit? La ''Galele FolK 1 - Întîmplãri în Oraºul cu Oameni/ 31 martie 2006''. A ºtiut sã-ºi facã o promovare bunã, apoi o sonorizare impecabilã (semnatã Dan Urcãnescu) ºi tot ce trebuie, s-a miºcat natural ºi ºi-a pãstrat renumele de realizator Tv. Pentru cã asta vreau eu sã spun, fiindcã este o rubricã despre ce se întîmplã în Piatra, sub Releul Pietricica. A fost, fãrã discuþie, pentru cei peste douã sute de oameni care au participat, un eveniment. ªi, desigur, pentru cei care vor vedea la UNU Tv, postul unde Adi are emisiunea ''Noaptea cu Beznã'', imagini ºi comentarii despre acest spectacol. Elegant, prin gura unui alt simpatic de la acest post local de televiziune, colegul Marian, le-a mulþumit sponsorilor, adicã SC ºi SC... (multe) ºi Prefecturii ºi Primãriei. Apoi, Marian, care este chiar actor cu ºcoalã de actorie, care se vede, a recitat o poezie cu sticleþi. A fost simpatic. Adi Beznã a fost omul-spectacol ºi a oferit Leul-cultural ( pe care îl reproducem), în plicuri în care, pentru culturã, ar fi trebuit ca fiecare sã depunã cîte ceva.
O întîmplare în oraºul cu oameni
A fost un aspect pe care nu l-am înþeles, întrucît cultura pietreanã are baze solide, ºtie ce vrea, are edituri, consilii, asociaþii, în fine, poate o sã-i luãm un interviu lui Adi ca sã ne explice cum se poate ajuta cultura cu plicul ºi cu leul cultural, un fel de ''Un leu pentru Ateneu'', respectiv ''Un leu pentru Teatrul meu''...
A cîntat, apoi, un folk ceva mai country, Ciprian, bine, chiar foarte bine, apoi o doamnã profesoarã, frumuºel, dupã care a fost chemat la microfon un preot de la Roman, care iubeºte oamenii, lucruri frumoase, cu iubire de oameni ºi gesturi de caritate. A urmat o trupã de rock, adevãratã, cu liderul din Piatra, care a ºi participat la concursul pentru Eurovision, bunã, a cîntat ºi o compoziþie dedicatã Laurei Stoica, tuºantã. Un copil cu handicap a primit un computer, apoi un domn mai în vîrstã, reparator de cãrucioare pentru handicapaþi, a primit o cupã ºi o pensie reparatorie (am înþeles noi?!).
S-au fãcut multe, foarte multe poze, la fiecare masã erau fotografi ºi fotografe, s-a filmat mult, mai toþi aveau camere sau aparate de fotografiat digitale ºi de filmat performante, a fost o atmosferã occidentalã, pe bune. Cum apãrea cineva pe platforma care þinea loc de scenã, zeci ºi zeci de cameramani ºi fotografi îºi intrau în rol, folosindu-ºi sculele. Eu, gazetar, aveam doar un pix ºi un caiet. Sînt foarte curios ce o sã aparã în presa localã de luni (de azi). Bãnui cã vor fi adevãrate foto-reportaje. Apoi, i s-a dat cuvîntul domnului Harabagiu, gazetar, care nu ºtim exact ce a spus, datoritã distorsionãrilor staþiei de amplificare. A fost aplaudat modest. ÃŽn fine, dupã acest prolog de spectacol, repet, excelent organizat de sufletistul Adrian Beznã, un impecabil om de televiziune, un foarte bun mediator ºi un patriot local de excepþie, au urmat cei doi invitaþi speciali, miezul serii, Tatiana STEPA ºi Cristian BUICÃ. Spre ruºinea mea, ignorant fiind în ale folk-ului, ºtiam doar foarte vag cîte ceva despre ei. Or, ca sã fiu sincer, mie acest gen de muzicã, în care cîntãreþul ºtie patru, maximum cinci acorduri la chitarã, ia o moacã romanticã, de minizengher, ºi începe sã-þi cînte o poezie de Adrian Pãunescu, acest gen de muzicã nu-i pe gustul meu. „Je n'ai pas d'organe pour“..., n-am organ pentru a simþi aºa ceva. Ca sã-i aud pe cei doi, interpretînd pe trei acorduri, Leru-i ler / Mai avem ºi chef de vis/ Leru-i ler!, sau romanþiozitãþi de genul: „Sã plecãm de-aici (de la Hotel Restaurant Central) mai buni decît sîntem“, sau: „Muncim ca niºte sclave zi de zi/ Stãm în picioare ( n.n. aplauze?!)... Urcãm înjositor cu voi în rînd/ Iar voi plecaþi la altele rîzînd“ ( versuri cîntate de Tatiana STEPA, aplaudate)...
Cînd Cristian BUICà a început sã-ºi lãlãie ultimul sãu viitor hit, Laudã omului, bãnuim noi cã tot pe versurile lui Pãunescu, tot cu patru sau cinci acorduri, am plecat. Pa! Pa!, Adi, a fost interesant, iartã-mã, dar eu cred cã folk-ul cu trei acorduri s-a dus, tot nu mi-ai spus cine-s ãºtia? Bob Dylan ºi Jane Joplins din secolul XXI? Pe versuri de Pãunescu?
Culmea este cã a mers perfect la Piatra, iar oamenii, veniþi de dragul lui Adi Beznã, iubitor sincer de folk, bun cîntãreþ de folk, la rîndu-i, chiar mai bun, au aplaudat frenetic fiecare piesã. De ce am plecat? A aplaudat, normal, ºi domnul preºedinte Harasemiuc ºi doamna vicepreºedinte Maria Cãescu ºi doamna vicepreºedinte Luminiþa Vîrlan, toþi au aplaudat. A fost foarte frumos. Oricum, Adi Beznã a fãcut o treabã frumoasã, a adunat niºte oameni din Piatra, vorba lui, pentru a face o întîmplare în oraºul cu oameni. A fãcut o întîmplare. Dacã noi, din Releul Pietricica, de la distanþã, o vedem altfel, zicem pardon. Asta-i, Adi!
Oricum, felicitãri!. MONITORUL îþi va fi partener pentru toate zilele ºi nopþile tale cu beznã. Dar numai ale tale.
|
Autentificare
