Istoria familiei ia locul istoriei naĂžionale la clasa a IV-a

Din toamnĂŁ, elevii de clasa a IV-a vor studia istoria locului natal, fĂŁrĂŁ cronologie, precum Âşi trei eroi naĂžionali Âşi doi europeni. Vor dispĂŁrea, din manual, capitolele despre eroismul dacilor, Unirea lui Cuza sau participarea românilor la rĂŁzboaiele mondiale. Noul manual va debuta cu un capitol dedicat istoriei locale: familia (istoria familiei, sĂŁrbĂŁtori de familie), vecinii Âşi comunitatea, copilĂŁria de ieri Âşi de azi. În aceastĂŁ etapĂŁ, elevii vor trebui sĂŁ aducĂŁ de acasĂŁ obiecte vechi ale familiei, sĂŁ-Âşi alcĂŁtuiascĂŁ arborele genealogic, sĂŁ descrie fotografii care ilustreazĂŁ locuri, clĂŁdiri, preocupĂŁri ale oamenilor din localitatea natalĂŁ, sĂŁ ĂŽntocmeascĂŁ fiÂşe cu tradiĂžiile Âşi obiceiurile specifice localitĂŁĂžii natale/ rezidenĂžiale Âş.a. DupĂŁ ce vor studia istoria localĂŁ, elevii vor ĂŽnvĂŁĂža despre modul de viaÞã al unor „popoare de ieri“, precum dacii, romanii, grecii, galii, slavii, turcii, Âşi „de azi“ - românii, francezii, ungurii, germanii. Apoi, ĂŽnvãÞãtorii vor alege cel puĂžin cinci conducĂŁtori Âşi eroi (trei din spaĂžiul românesc Âşi doi europeni), cel puĂžin patru cĂŁlĂŁtori (doi din istoria naĂžionalĂŁ - Badea CĂŽrĂžan, SpĂŁtarul Milescu, Emil RacoviÞã, Âşi doi din istoria universalĂŁ - Marco Polo, Cristofor Columb, Magellan, despre cĂŁlĂŁtorii ĂŽn cosmos), Âşi cel puĂžin patru castele, cetĂŁĂži sau oraÂşe (douĂŁ de pe teritoriul României Âşi tot atĂŽtea din alte Þãri). La ultimul capitol, dedicat Europei unite, elevii vor ĂŽnvĂŁĂža simbolurile Uniunii Europene: drapelul, imnul, ziua Europei.
„Cred cĂŁ este o schimbare ĂŽn bine a programei pentru clasa a IV-a. PĂŽnĂŁ acum, manualul prezenta multe informaĂžii, fĂŁrĂŁ sĂŁ facĂŁ separarea ĂŽntre istoria universalĂŁ Âşi cea localĂŁ, de exemplu. Copilul era puĂžin confuz. Acum, se ĂŽncepe cu istoria localĂŁ, se continuĂŁ cu elemente din cea naĂžionalĂŁ, fiind introduse, spre sfĂŽrÂşitul manualului, Âşi anumite evenimente care fac trimitere la istoria universalĂŁ. DupĂŁ parcurgerea acestui manual, copilul ar trebui sĂŁ aibĂŁ cĂŽteva competenĂže foarte clare: sĂŁ se identifice cu locul ĂŽn care s-a nĂŁscut Âşi ĂŽn care trĂŁieÂşte, sĂŁ-Âşi poziĂžioneze familia ĂŽn istoria localĂŁ, sĂŁ cunoascĂŁ monumentele Âşi muzeele din zonĂŁ, mergĂŽnd, treptat, spre personalitĂŁĂži ale istoriei românilor, monumente, muzee naĂžionale sau de interes naĂžional. Noua programĂŁ este mai dinamicĂŁ Âşi ĂŽl ĂŽndeamnĂŁ Âşi pe elev sĂŁ fie mai activ ĂŽn studierea istoriei“, a precizat profesor Elena Preda, inspector Âşcolar de istorie la Inspectoratul ÂŞcolar al JudeĂžului.
Chiar dacĂŁ au mai avut loc, dupĂŁ 1989, douĂŁ modificĂŁri ale programei la istorie, s-a constatat cĂŁ elevii nu rĂŁmĂŽneau cu prea multe dupĂŁ studiul cronologic Âşi cĂŁ ĂŽÂşi pierduserĂŁ interesul pentru aceastĂŁ materie.
La clasa a IV-a, Însã, nu se modificã doar conÞinutul manualului de istorie, ci ºi al celui de geografie. Ca ºi la istorie, la geografie se va renunÞa la cantitatea foarte mare de informaÞie pe care trebuia sã o Înmagazineze elevul de clasa a IV-a. ªcolarii nu vor mai ÎnvãÞa pe de rost cifre ºi nume de munÞi, ape, ci vor trebui sã studieze mediul În care trãiesc pentru a ºti sã se orienteze În spaÞiul În care locuiesc, sã facã anumite corelaÞii Între relieful ºi specificul Þãrii ºi cel al statelor vecine, al continentului sau planetei. Se va Începe de la studierea locului, a sãlii de clasã, a cartierului, localitãÞii, pÎnã la caracteristicile Terrei. Istoria ºi geografia, studiate În clasa a IV-a din toamna acestui an, vor avea o pondere mai mare În orarul elevilor. Mai exact, ºcolarii vor avea una sau douã ore de istorie, respectiv geografie pe sãptãmÎnã, faÞã de o orã la douã sãptãmÎni, cum a fost pÎnã acum.