De ce fug din învãþãmînt?
• marþi, 18 aprilie, nouã dascãli au obþinut plecarea în concediu fãrã platã • este posibil ca aceºtia sã-ºi fi gãsit locuri de muncã în strãinãtate, nemulþumiþi fiind de salariile din învãþãmînt • anul trecut, aproape 200 de cadre didactice au renunþat la catedre • Numãrul cadrelor didactice care solicitã concediu fãrã platã, renunþînd la catedrã, este în creºtere. Conform statutului personalului didactic, titularii pot beneficia de concediu fãrã platã pe o perioadã de maxim un an. „Consiliul de Administraþie al Inspectoratului ªcolar Neamþ a aprobat astãzi (marþi, 18 aprilie - n.r.) nouã cereri de concediu fãrã platã ºi una de concediu cu platã pentru susþinerea tezei de doctorat. Concediile fãrã platã, care se întind din aprilie 2006 ºi pînã în 2007, au fost cerute de diferite cadre didactice din judeþ - profesori, maiºtri - în interes personal“, a declarat profesor Mariana Roºanu, purtãtorul de cuvînt al Inspectoratului ªcolar al Judeþului.
„Interesul personal“ nu exclude, însã, plecarea dascãlilor spre domenii mai bine plãtite, subfinanþarea învãþãmîntului arãtîndu-ºi din ce în ce mai mult efectele nedorite. Anul trecut, de exemplu, îngrãmãdiþi de lipsuri, 143 de profesori titulari din judeþul Neamþ au renunþat la a preda. Din totalul acestora, doar 4 au solicitat concediu plãtit pentru susþinerea tezei de doctorat, alþii 9 preferînd sã pãrãseascã definitiv sistemul, prin depunerea demisiilor. ÃŽnsã, numãrul dascãlilor care renunþã la muncã este mult mai mare, dat fiind cã Inspectoratul ªcolar înregistreazã numai cererile titularilor care pleacã din sistem. Judeþul Neamþ a traversat, destul de recent, perioade în care, zilnic, cel puþin doi dascãli renunþau sã mai munceascã la catedrã, plecînd în concedii fãrã platã sau de studii, prin pensionare anticipatã sau demisie. Chiar ºi renunþãrile temporare la catedre, pentru concediile de creºtere a copilului, sau cele fãrã platã, pentru plecãrile la muncã în strãinãtate, au legãturã, de cele mai multe ori, cu salariile mici. Debutanþii sînt primii care pãrãsesc sistemul, nemulþumiþi de politica salarialã defectuoasã din învãþãmînt. O lunã de muncã în Spania, de exemplu, chiar ºi la cules de cãpºuni, echivaleazã aproape cu 4-5 salarii ale unui unui cadru didactic debutant. ÃŽn plus, cum rareori pot prinde un post în ºcolile urbane, tinerii profesori sînt abonaþi siguri la navetã, fãrã ca sã le fie decontate cheltuielile cu transportul. Costul unui abonament lunar poate depãºi un milion de lei, bani pe care dascãlii navetiºti îi scot din propriul buzunar. Descurajaþi de lefurile de mizerie, tinerii absolvenþi de învãþãmînt superior nu mai opteazã de mult pentru o carierã didacticã. Cei mai mulþi profesori îºi iau concediu fãrã platã pentru a pleca la muncã în strãinãtate. ÃŽn schimb, tinerele învãþãtoare ºi educatoare, care pot cîºtiga cel mult 4-5 milioane lei lunar, se orienteazã, în ultimii ani, spre concediile de creºtere a copiilor. Dacã mai sînt ºi soþii de preot, mai ales în mediul rural, fac doi sau trei copii ºi pot sã rãmînã în concediu ºi 4 sau 6 ani. Toate acestea au condus la creºterea mediei de vîrstã a titularilor, absolvenþii devenind o „pasãre rarã“ la concursurile de titularizare. ÃŽn multe din ºcolile nemþene, media de vîrstã depãºeºte 50 de ani.
|
Autentificare
