 Pãmîntul de la Pînceºti, pe masa preºedintelui Bãsescu
• un pensionar din Pînceºti a adresat un memoriu preºedintelui Bãsescu • acesta se referã la modul în care s-a fãcut punerea în posesie pe o suprafaþã de 22 de hectare • Ioan Enache, un pensionar din comuna Pînceºti, membru în Comisia Comunalã de punere în posesie pentru Legea 247/2005, a fãcut un memoriu adresat preºedintelui României, Traian Bãsescu, ministrului agriculturii, Gheorghe Flutur, ºi Curþii Europene a Drepturilor Omului (CEDO). „ÃŽmpreunã cu mai mulþi cetãþeni din Pînceºti, am sesizat faptul cã, în comuna noastrã, existã foarte mari probleme, privind modul în care s-a fãcut punerea în posesie a cetãþenilor, pe o suprafaþã de 22 hectare, ce reprezintã islazul comunal, în tarlaua Valcan. Aici au primit, în schimb, teren, o serie de rude ale secretarului de la Poienari, respectiv Constantin Mihãilã, Ioan ºi Toader Mihãilã. «Complici» la aceste abuzuri au fost, rînd pe rînd, primarii care s-au succedat în comuna Poienari. Pe aceeaºi tarla a fost împroprietãrit ºi un unchi al fostei primãriþe, ªtefan Enache. ÃŽn baza Legilor 169/1997 ºi 247/2005, am solicitat primarului comunei Pînceºti sã se intre în legalitate. Cetãþenii puºi în posesie acolo n-au avut niciodatã teren pe acele amplasamente. La solicitarea mea, de aplicare a indicaþiilor Autoritãþii Naþionale de Restituire a Proprietãþii, primarul Ioan Larion mi-a rãspuns cã cetãþenii din Patricheni nu doresc alte amplasamente, punerea în posesie realizîndu-se printr-un acord bilateral al cetãþenilor. Mi se pare normal ca aceºti cetãþeni care sînt interesaþi sã rãmînã acolo sã nu vrea alte amplasamente. Problema care se pune este cã primarul refuzã sã aplice legea. Lucrul este explicabil, de vreme ce, ºi el, a cerut o suprafaþã în aceastã tarla, a depus cerere sã primeascã teren acolo. Spre surprinderea noastrã, Comisia Judeþeanã, din birou, i-a aprobat acest lucru“, a spus Ioan Enache. Acesta a mai afirmat cã, pentru a se împiedica identificarea terenurilor, s-ar fi sustras Registrul agricol din 1948, care este ºi „registrul cheie“. De asemenea, ar lipsi ºi hãrþile cadastrale dinainte de 1989, dupã care s-ar fi putut identifica amplasamentul terenurilor. „Pentru cã mi s-a spus cã acest registru nu existã, m-am deplasat la Arhivele Statului, de unde am obþinut o copie din care rezultã, la poziþia 44, cã secretarul comunei Poienari, Marcel Adiaconiþei, a ridicat un numãr de 35 de registre pentru perioada 1948-1963. Singura care poate face luminã este CEDO. Cînd i-am spus primarului cã mã voi adresa justiþiei, acesta a mi-a spus cã nu-i pasã, încît el are avocat pe senatorul Ioan Chelaru. Mi se pare cã prea mulþi primari, la adãpostul acestui nume, sãvîrºesc abuzuri“, a spus Ion Enache.
Iar grupurile de interese
Acesta a mai menþionat cã i se pare scandalos cum Prefectura ºi Comisia Judeþeanã acceptã, în toate aceste localitãþi, încãlcarea dreptului de proprietate al oamenilor care au stãpînit aceste pãmînturi, din moºi strãmoºi, acceptînd aceste „împroprietãriri în gaºcã“. „Am revenit cu o scrisoare la Prefecturã arãtînd cã dintr-unul din registrele agricole lipseºte fila 4, pe numele Ion Iordache. Nimeni în þara aceasta nu vrea sã desfiinþeze aceastã «caracatiþã», ce a cuprins þara. Cetãþeanul este zdrobit de grupurile de interese, care se învîrt în fiecare localitate“, a mai spus Ion Enache. Acesta a menþionat cã are documente prin care va dovedi faptul cã membrii Comisiei de aplicare a legilor funciare au înscris alte suprafeþe în titlurile de proprietate, faþã de cele validate în comisie. Ba, mai mult, în fiecare comisie de fond funciar existã cîte un jurist din partea Prefecturii. La Pînceºti, a susþinut petentul, consilierul juridic Maria Gãlãþeanu n-a participat niciodatã la vreo ºedinþã de fond funciar. Primarul comunei Pînceºti, Ioan Larion, a declarat cã situaþia este aceea pe care a preluat-o de la comuna Poienari, în comuna Pînceºti neeliberîndu-se, pînã la aceastã datã, nici un titlu de proprietate. „La Legea 18/1991, cetãþenii din Patricheni, care aveau teren arabil pe pãºunea sãteascã, au hotãrît sã se mute în tarlaua Valcan, care era teren arabil. Ca sã propunem spre revocare titlurile de pe cele 22 de hecatare ar fi trebuit sã se încalce Legea 18/1991, ori acest lucru nu s-a întîmplat. Jumãtate din acest teren fãcea parte din moºia boierului Agarici, de la Patricheni. Titlurile respective au fost eliberate în 1991. Punerea în posesie a acestor cetãþeni s-a fãcut pe baza unui schimb legal, pentru cã, în cazul în care ar fi luat teren pe vechile amplasamente, vitele satului n-ar mai fi putut avea acces la islaz ºi la iaz, pentru a putea fi adãpate“, a precizat Ioan Larion. Acesta a recunoscut cã a preluat registrele agricole cu foi lipsã, care se referã la suprafeþele deþinute de cîþiva cetãþeni, pentru anii 1951-1955. „ÃŽn opinia mea, aceasta nu ar fi fost o problemã, deoarece aceste suprafeþe apar în registre ºi în perioada 1956-1958. Este drept cã o serie de persoane de care vorbesc oamenii sînt rude cu secretarul de la Poienari, dar aceºtia au dat teren la schimb. De altfel, eu, nici într-un caz, nu pot fi fãcut responsabil de o situaþie anterioarã“, a mai spus primarul de Pînceºti. Acesta a confirmat absenþa de la lucrãrile ºedinþelor de fond funciar ale consilierului juridic de la Prefectura Neamþ, dar a spus cã lucrãrile acestor ºedinþe se þin cu jumãtate plus unu, din numãrul membrilor, acesteia fiindu-i duse lucrãrile la Prefecturã spre avizare. Secretarul Primãriei Poienari, Marcel Adiaconiþei, a declarat, însã, cã nu are nici o implicare în modul în care s-a fãcut punerea în posesie pe aceste supafeþe. „Nici într-un caz numele meu nu poate fi legat de nereguli legate de retrocedãri. Eu sînt din Zãneºti ºi nu am nici fraþi, nici unchi ºi nici mãtuºi în Poienari sau Pînceºti. Este adevãrat cã fostului meu socru nu i s-a dat teren la Holm, unde avea tarlaua, ci la Patricheni. Eu unul aº fi foarte mulþumit sã i se dea teren pe vechiul amplasament, pentru cã este de mai bunã calitate. Pe terenul pe care a fost proprietar socrul meu sînt construite ºapte case. Dacã lipsesc foi din registrele agricole, aºa au fost aduse de la Arhivele Statului. Oamenii se pot adresa la Bucureºti Arhivelor Statului“, a precizat Marcel Adiaconiþei.
FOTO: Oamenii sînt nemulþumiþi de modul în care s-au rezolvat problemele de fond funciar la Poienari ºi Pînceºti
|
Autentificare
