 ZONE DE RISC
• în 34 de localitãþi existã riscul unor alunecãri de teren • fenomenul poate fi provocat nu numai de inundaþii, ci ºi de ploi abundente sau umiditate în exces • la Izvoru Alb, Potoci, Buhalniþa, Petru Vodã, Cuiejdi, Taºca, pãmîntul o poate lua oricînd la vale • douã diguri din zona Roman ºi unul de la Tazlãu ar putea fi rupte de ape • Tragediile generate de inundaþiile care s-au produs, recent, în cîteva judeþe din sudul þãrii, nu lasã indiferente nici autoritãþile din Neamþ.
Avînd în vedere cã ºi judeþul nostru a fost afectat, anul trecut, de revãrsãri masive de apã care au provocat pagube majore în zeci de gospodãrii, ºi nu se ºtie niciodatã cînd istoria se poate repeta, reprezentanþii Comitetului pentru Situaþii de Urgenþã lucreazã, zilele acestea, la întocmirea unei hãrþi cu zonele de risc în caz de inundaþii ºi se informeazã despre zonele cu pericol de alunecãri de teren din teritoriu. Chiar sãptãmîna trecutã, o echipã - alcãtuitã din mai mulþi membri ai Comitetului pentru Situaþii de Urgenþã - s-a deplasat la Izvoru Alb, localitate unde inundaþiile de anul trecut au provocat alunecãri de teren. Cei prezenþi la faþa locului au constatat cã încã douã case au fost afectate, recent, de alunecãri de teren, iar pericolul ca muntele sã se prãvãleascã peste sat existã. Potrivit unui document întocmit de cãtre reprezentanþii Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã Neamþ, în judeþ existã 34 de localitãþi în care pericolul producerii alunecãrilor de teren pîndeºte la tot pasul, fenomenul putînd fi provocat nu numai de inundaþii ci ºi de ploi abundente sau umiditate în exces. La Izvoru Alb, Potoci, Buhalniþa, Petru Vodã, Cuiejdi, Taºca, terenul prezintã o mare instabilitate, astfel încît alunecarea sa este posibilã oricînd. În judeþ existã, însã, alte 84 de zone situate atît în mediul urban, cît în rural, unde alunecãrile de teren sînt semistabilizate, în sensul cã, în acest moment, pãmîntul se aflã într-o stare de semiechilibru. Cele mai multe dintre acestea se aflã în apropierea Bicazului ºi pe Valea Muntelui.
Trei diguri cu risc de rupere
Trei diguri din Neamþ, care se aflã în administrarea Sectorului de Gospodãrire a Apelor Neamþ, au necesitat intervenþii serioase de refacere, dat fiind faptul cã au fost suprasolicitate la inundaþiile din anul 2005. Cel mai afectat de revãrsãrile, de anul trecut, ale apelor a fost acela de la amenajarea malurilor Moldova-Siret, în zona Roman, cu o lungime totalã de 9,8 kilometri, în care s-a produs o breºã. Aceasta a fost acoperitã, iar costul lucrãrilor de refacere a digului a ajuns la 4 miliarde de lei. „Pentru cã este subdimensionat ºi existã oricînd pericolul apariþiei unor breºe, anul acesta se vor efectua lucrãri de supraînãlþare, potrivit unui program deja existent. Spargerea acestui dig ar provoca adevãrate tragedii, deoarece ar fi inundate peste 3.000 de hectare de teren din mai multe localitãþi, inclusiv cartierul Bãlcescu din Roman“, a declarat Valerian Mihãilã, inginer specialist în cadrul Sistemului de Gospodãrire a Apelor Neamþ.
Un alt dig cu potenþial risc, asupra cãruia specialiºtii ºi-au îndreptat atenþia, este cel de la Roman-Rãchiteni, care se întinde pe o lungime de 16,7 kilometri. ÃŽn scopul refacerii acestui stãvilar, precum ºi pentru stoparea fenomenului de eroziune apãrut în zonã, fondurile necesare au fost alocate de cãtre Ministerul Mediului, iar reparaþiile vor fi, în curînd, demarate. „O altã problemã majorã legatã de acest dig este aceea cã la baza sa, în zona comunei Tãmãºeni, au fost ridicate foarte multe construcþii ilegale. Din acest motiv, intervenþia noastrã, în zonã, este destul de dificilã. Probabil cã vom fi nevoiþi sã dãm amenzi pentru a rezolva aceastã situaþie“, a adãugat Valerian Mihãilã.
Digul care ridicã cele mai mari probleme, în acest moment, este cel de la Tazlãu. ªi acesta a fost puternic afectat de inundaþiile din vara anului 2005. Lucrãrile de refacere ale stãvilarului, demarate anul trecut, nu au fost finalizate, din lipsã de fonduri. „Pentru repararea completã a digului am solicitat bani, dar nu am primit nici un leu pînã acum. Este cel mai vulnerabil dintre cele din Neamþ, existînd pericolul ca el sã nu reziste la o viiturã mai mare. Ruperea sa ar putea provoca inundarea a 50% din suprafaþa comunei Tazlãu“, ne-a mai spus ing. Mihãilã.
600 de gospodãrii stau în calea apelor
În Neamþ, existã 600 de familii care riscã sã rãmînã fãrã case, în cazul revãrsãrii apelor, acestea fiind amplasate în zone inundabile. Multe dintre acestea au fost construite ilegal, fãrã autorizaþii. La începutul acestei primãveri, conducerea Ministerului Mediului a dispus ca, la nivelul întregii þãri, toþi aceia care ºi-au construit casele fãrã autorizaþii, ori prea aproape de cursurile de apã, sã se mute. În cazul proprietarii refuzã, sînt obligaþi sã declare pe proprie rãspundere cã, dacã vor fi afectaþi de inundaþii ºi vor rãmîne fãrã nimic, nu vor cere despãgubiri statului. Pînã la momentul în care va apãrea o lege a asigurãrilor, SGA Neamþ, împreunã cu Poliþia, va merge în teritoriu pentru a lua aceste declaraþii, acolo unde este cazul. Conform Legii Apelor, în cazul în care o construcþie nu are autorizaþie ºi se aflã într-o astfel de zonã, trebuie demolatã. În judeþ existã multe situaþii în care au fost construite locuinþe, iar proprietarii nu deþineau nici mãcar terenul pe care au ridicat clãdirea. Din cele 600 de locuinþe construite în zone inundabile, majoritatea sînt în comunele de pe Valea Bistriþei. Prefectul Toader Mocanu susþinea, la un moment dat, cã, odatã cu încãlzirea vremii, SGA va face proiectele necesare lucrãrilor de îndiguire a malurilor Bistriþei, pe o porþiune de 12,3 kilometri ºi va susþine licitaþii pentru construcþii.
Miliarde pentru albia Moldovei
30 de gospodãrii ºi biserica din satul Corhana, comuna Dulceºti, riscã sã ajungã în rîul Moldova din cauza alunecãrilor de teren. Deºi acest fenomen a debutat în urmã cu mai bine de 10 ani, pînã în prezent, nu s-a întreprins nimic concret. Din cauza eroziunii accentuate a malului rîului Moldova, de zece ani încoace, solul se deplaseazã continuu, viaþa localnicilor fiind în pericol. De la mal ºi pînã la prima gospodãrie existã o distanþã de doar ºapte metri. S-au dus în Moldova ºi suprafeþele care au fost cultivate, pînã în prezent, împreunã cu salcîmii plantaþi, în ultimii trei ani, pentru stabilizarea malului. Stratul de humã este la o adîncime de patru metri, fiind dificil ca un pom sã ajungã acolo, cu rãdãcinile, în timp foarte scurt. Dacã nu vor fi luate mãsuri urgente, cel puþin cinci case riscã sã fie înghiþite de apã.
Primarul comunei Dulceºti, Constantin Foltea, susþinea cã problema poate fi rezolvatã prin mutarea albiei rîului Moldova, ori prin strãmutarea locuinþelor ameninþate de fenomen.
Încercarea autoritãþilor locale de a strãmuta familiile care au casele construite pe malul Moldovei s-a lovit de refuzul categoric al oamenilor aflaþi în aceastã situaþie. Primarul comunei se teme cã, dacã nu va fi mutat cursul rîului cãtre malul stîng, toate casele se vor prãbuºi. Tocmai de aceea, el a sesizat autoritãþile judeþene. Deplasîndu-se la faþa locului ºi analizînd în detaliu situaþia din teren, membrii Comitetului pentru Situaþii de Urgenþã au decis cã, în cel mai scurt timp, se impune efectuarea unor lucrãri de deviere a cursului rîului. Sistemul de Gospodãrire a Apelor Neamþ a alocat 8,5 miliarde de lei, pentru soluþionarea problemei cauzate de alunecãrile de teren din satul Corhana.
|
Autentificare
