Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     CĂŁutare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareÎnregistrare 
RSS News Feed - Monitorul de Neamt Retele Sociale si RSS
RSS - Monitorul de Neamt
Calendar- Arhiva de Stiri Aprilie 2006
LMMJVSD
     12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Optiuni PaginĂŁ Optiuni paginĂŁ
AdaugĂŁ in Favorites AdaugĂŁ in Favorites
SeteazĂŁ PaginĂŁ de start SeteazĂŁ PaginĂŁ de start
TipĂŁreste pagina TipĂŁreste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Social 28 Aprilie 2006
Tipăreste articolul - Varianta pentru imprimantă Trimite acest articol unui prieten  prin email
Tentative de sinucidere la adolescenți

Tentative de sinucidere la adolescenți

• factorii care determină tentativele de sinucid în rîndul tinerilor sînt depresia, impulsivitatea, frustrările date de evenimentele de zi cu zi, consumul de alcool și droguri etc.

În 1991, s-a realizat o cercetare amplă în 36 de țări și s-a putut constata că un număr de 17.414 tineri s-au sinucis în acel an. Această cifră reprezintă 23,5% din totalul deceselor înregistrate în anul respectiv, sinuciderea fiind cauza provocatoare de moarte cu procentul cel mai ridicat. Pe lîngă sinucideri, există și parasinucideri - demonstrații de sinucidere - care sînt de 10 ori mai frecvente decît sinuciderile adevărate. Nu se poate ști numărul lor exact, deoarece multe dintre ele rămîn în familie, nefiind raportate. Înainte de vîrsta adolescenței, sinuciderea este foarte rară, cauza fiind că la copii impulsul și conceptul de moarte e foarte slab dezvoltat. Începînd cu vîrsta de 14-15 ani, sinuciderea începe să fie mai frecventă, apărînd foarte des la băieți (interesant este faptul că se consideră că sinuciderea apare mai mult la fete, pentru că sînt mai sensibile, însă există tendința de a se egaliza numărul de cazuri apărute la fete-băieți). În urma unei cercetări realizate în Europa, s-a putut constata că, în țările din sud, numărul sinuciderilor înregistrate este destul de mic, pe cînd în țări precum Belgia, Franța, Elveția și Ungaria numărul crește semnificativ. În ultimul timp, se observă o creștere semnificativă a numărului de sinucideri în rîndul adolescenților care consumă alcool și droguri. Parasinuciderea apare mai frecvent la fete, decît la băieți. S-a găsit o corelare între procentul de sinucideri și statutul socio-economic. La copiii din familiile cu statut socio-economic înalt, numărul sinuciderilor și tentativelor de sinucidere este de 8-12 ori mai mare decît la copiii care provin din familii cu statut socio-economic scăzut. Un număr mare de sinucideri se înregistrează și la studenții de la facultățile prestigioase. Diferența constatată între sexe, din punct de vedere al numărului de cazuri de sinucidere, apare din cauză că băieții recurg la sinucidere numai la evenimente extreme, folosind în schimb mai mult agresivitatea, pe cînd fetele tind să facă tentativă de sinucidere mai ales în eșecurile legate de viața lor sentimentală.Tentativa de sinucidere și sinuciderea la vîrsta adolescenței este legată puternic de un comportament foarte agresiv. Meninger afirma că există un triunghi dinamic ce se regăsește în fiecare comportament agresiv, fiind format din: dorința de moarte, criminalitate, precum și dorința ca cineva să te omoare. Toate aceste trei elemente definesc instinctul de moarte, definiție dată și de Sigmund Freud. Elemente precum comportament antisocial, depresie, eșecuri, instabilitate emoțională alcătuiesc un amestec care conduce la tentativa de sinucidere la adolescenți. Factorii care determină tentativa de sinucidere în rîndul adolescenților sînt:
1. Depresia. În spitalele de psihiatrie din Anglia, în 1995, s-a efectuat un studiu și s-a găsit o legătură între depresie și tentativa de sinucidere la adolescenți;
2. Impulsivitatea. Se observă o creștere a numărului de tentative de suicid în rîndul adolescenților care nu au control asupra impulsurilor lor;
3. Comunicarea care se face, nu prin vorbe, ci prin activitate și impulsivitate agresivă unul spre celălalt;
4. Furia, supărarea, frustrările date de evenimentele de zi cu zi;
-anxietățile (la adolescenții care au avut simptome de anxietate, ultimul pas este transformarea tentativei în actul propriu-zis de suicid);
5. Consumul de alcool, droguri și toate instrumentele de aducție care duc la ieșirea din realitate.

„Cine sînt eu?“
Adolescenții ajung la o perioadă foarte dificilă - din punct de vedere biologic au crescut, dar în partea emoțional-afectivă nu s-au maturizat. Toate frustrările din trecut, eșecurile care se repetă îi fac să se întrebe „Cine sînt eu?“. Relațiile între ei și prieteni se strică, apar problemele școlare, relația lor cu părinții lasă de dorit, consideră că nu sînt înțeleși de către părinți, comunicarea devine problematică. Teama de sexul opus intervine și, atunci, adolescentul ajunge la o intersecție foarte periculoasă. Lipsa de comunicare, gîndul că nimeni nu-l înțelege, eșecurile îl izolează și mai mult de societate și realitate. Instinctul agresiv crește, iar instinctul de moarte ajunge și el la o dezvoltare maximă. În acest punct, una din hotărîrile adolescentului poate fi tentativa de sinucidere. Tentativa de sinucidere poate fi depistată prin cîteva indicii:
1. jurnalul personal, unde adolescentul exprimă ceea ce gîndește, poate cuprinde date în care să se vadă astfel de înclinații;
2. prin artă ca: desen, dramă, poezie;
3. prin comunicare directă: „vreau să mor, nu mai am pentru ce trăi etc.“
4. prin izolare fizică și psihică (se închide în camera lui, nu comunică, nu are poftă de mîncare);
5. visul - care poate fi un semn că vrea să-și ia viața;
6. probleme școlare (ori rezultate prea bune, devenind posesiv, ori că nu mai învață deloc);
7. pierderea unui om apropiat - de obicei unul din părinți;
8. un conflict oedipian;
9. o gîndire automată care dă naștere la un sentiment de agresivitate și sinucidere; gîndirea automată poate apărea prin apartenența la o sectă sau prin folosirea drogurilor, gînduri extremiste, alcool;
10. adolescenții, la care unul din părinți a avut tentative de sinucidere, ori s-a sinucis, prezintă risc crescut de a face exact la fel;
11. percepția de sine, siguranța de sine scăzută, anorexia.

Tratamentul
În primul rînd, trebuie să analizăm dacă sînt întruniți măcar trei dintre factorii enunțați anterior pentru a putea recurge la ajutorul un psiholog specialist. Problema este că mulți dintre adolescenți nu acceptă ajutor specializat și situația se poate agrava. O altă problemă este că, atunci cînd intervine o persoană care vrea să ofere ajutorul, poate produce un rău mai mare, de aceea este bine să fie folosite și alte căi intermediare pentru a se putea înțelege că există și un alt drum decît sinuciderea. În cazurile mai grave ca depresii, anxietăți, ori anorexii, se recomandă tratament medical psihiatric sau spitalizarea. Din punct de vedere medical, sinucigașii salvați in extremis pot fi clasificați în sinucigași demonstrativi și sinucigași care chiar vor să-și pună capăt zilelor. În ambele cazuri, aceștia au nevoie de psihoterapie și, eventual, de tratamente speciale, dacă suferă de vreo boală psihică. În primul rînd, sinucigașul salvat de la moarte, chiar dacă este un sinucigaș demonstrativ, are nevoie de sprijin familial, de înțelegere din partea comunității și, nu în ultimul rînd, de un psiholog clinic. La persoanele adulte și la cele de vîrsta a treia, tendința de sinucidere apare în momentul în care se simt singuri. Subiectul are impresia că nu a realizat nimic în viață și că toți ceilalți l-au părăsit. Singurătatea aceasta și lipsa de comunicare îi taie pofta de viață. Dacă mai este și un om interiorizat, un om care comunică greu cu ceilalți (fie pentru că nu vrea, fie pentru că nu poate) sau colectivitatea îi întoarce spatele, iar peste acest lucru se suprapune și un factor extern (despărțire, decesul unui apropiat, pierderea locului de muncă etc.), pînă la sinucidere nu mai este decît un pas. Conform studiilor de specialitate, în prima fază, un sinucigaș este nemulțumit de viață, caută să se retragă din fața celorlalți, caută să citească și să vizioneze numai materiale și filme morbide sau, în unele cazuri, scrie scrisori în care predomină cuvintele: „iartă-mă pentru tot ce am făcut“. Această fază poate ține pînă la cîteva luni. Dacă în această perioadă intervin evenimente deosebite, în funcție de natura acestora, sinucigașul se poate răzgîndi sau își grăbește sfîrșitul. În cea de-a doua și ultima fază, care poate dura între 12-24 de ore, sinucigașii știu, deja, cum își vor pune capăt zilelor, sînt împăcați cu soarta, și-au pregătit sinuciderea și devin subit plini de viață și comunicativi. Pentru noi, psihologii, tratarea unui pacient aflat în această fază este foarte grea. De multe ori, ne simțim ca și cum l-am obliga să trăiască împotriva voinței lui.

Articol afisat de 5328 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Doctor Miron ITZHAK)
Adaugă comentariul tău la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu există nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Eveniment cultural Stiri Eveniment cultural
Stiri Sănătate Stiri Sănătate
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Powered by SiteManager CMS
©2003-2006 Drepturile de autor asupra Ăźntregului continut al acestui site apartin Ăźn totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totalĂŁ sau partialĂŁ a materialelor este permisĂŁ numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective