Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cãutare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareÎnregistrare 
RSS News Feed - Monitorul de Neamt Retele Sociale si RSS
RSS - Monitorul de Neamt
Calendar- Arhiva de Stiri Aprilie 2006
LMMJVSD
     12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Optiuni Paginã Optiuni paginã
Adaugã in Favorites Adaugã in Favorites
Seteazã Paginã de start Seteazã Paginã de start
Tipãreste pagina Tipãreste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Social 28 Aprilie 2006
Tipreste articolul - Varianta pentru imprimant Trimite acest articol unui prieten  prin email
Tentative de sinucidere la adolescenþi

Tentative de sinucidere la adolescenþi

• factorii care determinã tentativele de sinucid în rîndul tinerilor sînt depresia, impulsivitatea, frustrãrile date de evenimentele de zi cu zi, consumul de alcool ºi droguri etc.

În 1991, s-a realizat o cercetare amplã în 36 de þãri ºi s-a putut constata cã un numãr de 17.414 tineri s-au sinucis în acel an. Aceastã cifrã reprezintã 23,5% din totalul deceselor înregistrate în anul respectiv, sinuciderea fiind cauza provocatoare de moarte cu procentul cel mai ridicat. Pe lîngã sinucideri, existã ºi parasinucideri - demonstraþii de sinucidere - care sînt de 10 ori mai frecvente decît sinuciderile adevãrate. Nu se poate ºti numãrul lor exact, deoarece multe dintre ele rãmîn în familie, nefiind raportate. Înainte de vîrsta adolescenþei, sinuciderea este foarte rarã, cauza fiind cã la copii impulsul ºi conceptul de moarte e foarte slab dezvoltat. Începînd cu vîrsta de 14-15 ani, sinuciderea începe sã fie mai frecventã, apãrînd foarte des la bãieþi (interesant este faptul cã se considerã cã sinuciderea apare mai mult la fete, pentru cã sînt mai sensibile, însã existã tendinþa de a se egaliza numãrul de cazuri apãrute la fete-bãieþi). În urma unei cercetãri realizate în Europa, s-a putut constata cã, în þãrile din sud, numãrul sinuciderilor înregistrate este destul de mic, pe cînd în þãri precum Belgia, Franþa, Elveþia ºi Ungaria numãrul creºte semnificativ. În ultimul timp, se observã o creºtere semnificativã a numãrului de sinucideri în rîndul adolescenþilor care consumã alcool ºi droguri. Parasinuciderea apare mai frecvent la fete, decît la bãieþi. S-a gãsit o corelare între procentul de sinucideri ºi statutul socio-economic. La copiii din familiile cu statut socio-economic înalt, numãrul sinuciderilor ºi tentativelor de sinucidere este de 8-12 ori mai mare decît la copiii care provin din familii cu statut socio-economic scãzut. Un numãr mare de sinucideri se înregistreazã ºi la studenþii de la facultãþile prestigioase. Diferenþa constatatã între sexe, din punct de vedere al numãrului de cazuri de sinucidere, apare din cauzã cã bãieþii recurg la sinucidere numai la evenimente extreme, folosind în schimb mai mult agresivitatea, pe cînd fetele tind sã facã tentativã de sinucidere mai ales în eºecurile legate de viaþa lor sentimentalã.Tentativa de sinucidere ºi sinuciderea la vîrsta adolescenþei este legatã puternic de un comportament foarte agresiv. Meninger afirma cã existã un triunghi dinamic ce se regãseºte în fiecare comportament agresiv, fiind format din: dorinþa de moarte, criminalitate, precum ºi dorinþa ca cineva sã te omoare. Toate aceste trei elemente definesc instinctul de moarte, definiþie datã ºi de Sigmund Freud. Elemente precum comportament antisocial, depresie, eºecuri, instabilitate emoþionalã alcãtuiesc un amestec care conduce la tentativa de sinucidere la adolescenþi. Factorii care determinã tentativa de sinucidere în rîndul adolescenþilor sînt:
1. Depresia. În spitalele de psihiatrie din Anglia, în 1995, s-a efectuat un studiu ºi s-a gãsit o legãturã între depresie ºi tentativa de sinucidere la adolescenþi;
2. Impulsivitatea. Se observã o creºtere a numãrului de tentative de suicid în rîndul adolescenþilor care nu au control asupra impulsurilor lor;
3. Comunicarea care se face, nu prin vorbe, ci prin activitate ºi impulsivitate agresivã unul spre celãlalt;
4. Furia, supãrarea, frustrãrile date de evenimentele de zi cu zi;
-anxietãþile (la adolescenþii care au avut simptome de anxietate, ultimul pas este transformarea tentativei în actul propriu-zis de suicid);
5. Consumul de alcool, droguri ºi toate instrumentele de aducþie care duc la ieºirea din realitate.

„Cine sînt eu?“
Adolescenþii ajung la o perioadã foarte dificilã - din punct de vedere biologic au crescut, dar în partea emoþional-afectivã nu s-au maturizat. Toate frustrãrile din trecut, eºecurile care se repetã îi fac sã se întrebe „Cine sînt eu?“. Relaþiile între ei ºi prieteni se stricã, apar problemele ºcolare, relaþia lor cu pãrinþii lasã de dorit, considerã cã nu sînt înþeleºi de cãtre pãrinþi, comunicarea devine problematicã. Teama de sexul opus intervine ºi, atunci, adolescentul ajunge la o intersecþie foarte periculoasã. Lipsa de comunicare, gîndul cã nimeni nu-l înþelege, eºecurile îl izoleazã ºi mai mult de societate ºi realitate. Instinctul agresiv creºte, iar instinctul de moarte ajunge ºi el la o dezvoltare maximã. În acest punct, una din hotãrîrile adolescentului poate fi tentativa de sinucidere. Tentativa de sinucidere poate fi depistatã prin cîteva indicii:
1. jurnalul personal, unde adolescentul exprimã ceea ce gîndeºte, poate cuprinde date în care sã se vadã astfel de înclinaþii;
2. prin artã ca: desen, dramã, poezie;
3. prin comunicare directã: „vreau sã mor, nu mai am pentru ce trãi etc.“
4. prin izolare fizicã ºi psihicã (se închide în camera lui, nu comunicã, nu are poftã de mîncare);
5. visul - care poate fi un semn cã vrea sã-ºi ia viaþa;
6. probleme ºcolare (ori rezultate prea bune, devenind posesiv, ori cã nu mai învaþã deloc);
7. pierderea unui om apropiat - de obicei unul din pãrinþi;
8. un conflict oedipian;
9. o gîndire automatã care dã naºtere la un sentiment de agresivitate ºi sinucidere; gîndirea automatã poate apãrea prin apartenenþa la o sectã sau prin folosirea drogurilor, gînduri extremiste, alcool;
10. adolescenþii, la care unul din pãrinþi a avut tentative de sinucidere, ori s-a sinucis, prezintã risc crescut de a face exact la fel;
11. percepþia de sine, siguranþa de sine scãzutã, anorexia.

Tratamentul
În primul rînd, trebuie sã analizãm dacã sînt întruniþi mãcar trei dintre factorii enunþaþi anterior pentru a putea recurge la ajutorul un psiholog specialist. Problema este cã mulþi dintre adolescenþi nu acceptã ajutor specializat ºi situaþia se poate agrava. O altã problemã este cã, atunci cînd intervine o persoanã care vrea sã ofere ajutorul, poate produce un rãu mai mare, de aceea este bine sã fie folosite ºi alte cãi intermediare pentru a se putea înþelege cã existã ºi un alt drum decît sinuciderea. În cazurile mai grave ca depresii, anxietãþi, ori anorexii, se recomandã tratament medical psihiatric sau spitalizarea. Din punct de vedere medical, sinucigaºii salvaþi in extremis pot fi clasificaþi în sinucigaºi demonstrativi ºi sinucigaºi care chiar vor sã-ºi punã capãt zilelor. În ambele cazuri, aceºtia au nevoie de psihoterapie ºi, eventual, de tratamente speciale, dacã suferã de vreo boalã psihicã. În primul rînd, sinucigaºul salvat de la moarte, chiar dacã este un sinucigaº demonstrativ, are nevoie de sprijin familial, de înþelegere din partea comunitãþii ºi, nu în ultimul rînd, de un psiholog clinic. La persoanele adulte ºi la cele de vîrsta a treia, tendinþa de sinucidere apare în momentul în care se simt singuri. Subiectul are impresia cã nu a realizat nimic în viaþã ºi cã toþi ceilalþi l-au pãrãsit. Singurãtatea aceasta ºi lipsa de comunicare îi taie pofta de viaþã. Dacã mai este ºi un om interiorizat, un om care comunicã greu cu ceilalþi (fie pentru cã nu vrea, fie pentru cã nu poate) sau colectivitatea îi întoarce spatele, iar peste acest lucru se suprapune ºi un factor extern (despãrþire, decesul unui apropiat, pierderea locului de muncã etc.), pînã la sinucidere nu mai este decît un pas. Conform studiilor de specialitate, în prima fazã, un sinucigaº este nemulþumit de viaþã, cautã sã se retragã din faþa celorlalþi, cautã sã citeascã ºi sã vizioneze numai materiale ºi filme morbide sau, în unele cazuri, scrie scrisori în care predominã cuvintele: „iartã-mã pentru tot ce am fãcut“. Aceastã fazã poate þine pînã la cîteva luni. Dacã în aceastã perioadã intervin evenimente deosebite, în funcþie de natura acestora, sinucigaºul se poate rãzgîndi sau îºi grãbeºte sfîrºitul. În cea de-a doua ºi ultima fazã, care poate dura între 12-24 de ore, sinucigaºii ºtiu, deja, cum îºi vor pune capãt zilelor, sînt împãcaþi cu soarta, ºi-au pregãtit sinuciderea ºi devin subit plini de viaþã ºi comunicativi. Pentru noi, psihologii, tratarea unui pacient aflat în aceastã fazã este foarte grea. De multe ori, ne simþim ca ºi cum l-am obliga sã trãiascã împotriva voinþei lui.

Articol afisat de 5305 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Doctor Miron ITZHAK)
Adaug comentariul tu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Eveniment cultural Stiri Eveniment cultural
Stiri Sãnãtate Stiri Sãnãtate
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Powered by SiteManager CMS
©2003-2006 Drepturile de autor asupra întregului continut al acestui site apartin în totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totalã sau partialã a materialelor este permisã numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective