Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Mai 2006
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031    
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Opinii 1 Mai 2006
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

Lada de campanie

ÃŽn cele douã rãzboaie mondiale la care au participat, cu sau fãrã voia lor, ofiþerii români posedau o „ladã de campanie“, un fel de cufãr de zestre de mari proporþii, în care habar nu am ce puneau în afarã de diferitele pãrþi ale echipamentului militar necesar. Nu ºtiam cã acest obiect atît de paºnic putea fi moºtenit, dar la urma-urmei, dacã lada era construitã solid, ce altã soartã putea urma?
Aºa se face cã lada de campanie a bunicului meu, învãþãtor de meserie, dar ºi ofiþer în primul rãzboi mondial l-a însoþit vreme de patru ani ºi pe tatãl meu, ºi el învãþãtor, ºi el ofiþer, dar în cel de al doilea rãzboi mondial. ªi foarte tîrziu, în acest aprilie cumplit al anului 2006, veterana a ajuns printr-un miracol la mine, plinã cu niºte vechituri uitate în ladã vreme de cîteva decenii.
Am deschis cutia de lemn cu emoþie ºi cu oarecare teamã, ca nu cumva sã aparã din fundul patinat cine ºtie ce fantomã a trecutului. Dar nu a fost sã fie! Hainele militare ale tatei ºi celelalte piese ale zestrei unui ofiþer din anii 1940-44 fuseserã aruncate la vechituri prin deceniul al ºaselea al veacului trecut ºi sub hondrobeiele aflate acum în ladã se iþeau niºte foi îngãlbenite, o parte dintr-un numãr al revistei „Cronica“ de la Iaºi, din primele luni ale anului 1969.
Din pãcate, prima ºi ultima foaie lipseau, aºa cã nu ºtiu dacã acolo s-ar fi aflat, dupã moda vremii de atunci, vreo pozã a Tovarãºului sau vreun citat din vasta ºi înþeleapta sa operã. Ca un trãitor al acelor timpuri, de dupã 1968, cînd poziþia României, de împotrivire la ocuparea Cehoslovaciei, în august 1968, de cãtre sovietici ºi aliaþii lor, umpluse de simpatie inimile prietenilor noºtri de pretutindeni, cînd unii dintre marii noºtri cãrturari se înscriseserã în PCR, plini de entuziasm ºi începuse scurta perioadã a „destinderii politice“, cînd magazinele erau pline cu tot ce doreai ºi românul credea cã în sfîrºit s-a terminat postul cel lung al construirii socialismului, presa literarã trecea printr-o zonã fastã, revistele literare luîndu-ºi libertãþi mai înainte nesperate.
Rãsfoiesc paginile îngãlbenite ale revistei redescoperind nume ºi fapte din vremea aceea, mai ales din dulcele tîrg al Ieºilor. Dacã m-aº fi dus la biblioteca judeþeanã, gãseam revista întreagã, dar farmecul scotocirii prin amintiri s-ar fi pierdut. ªi ce gãsesc în amintitele pagini? Universitarul (tînãr!) N. Creþu, în „Destin ºi istorie în romanul de azi“ - partea a treia, se apleacã asupra scrierilor lui Ivasiuc, pe atunci o voce mai mult decît interesantã a epicii naþionale. La ancheta „Cronicii“, sub titlul „Tradiþie ºi inovaþie în proza actualã“, rãspund Edgar Papu, Liviu Petrescu ºi Gh. Grigurcu. Cu decenþã ºi competenþã, cu europenism inclus ºi cu spatele întors cãtre presiunea politicã, cei trei critici ºi esteticieni pledeazã pentru sincronizarea epicii româneºti la miºcarea literarã mondialã. Zaharia Sîngeorzan scrie o cronicã literarã la micromonografia „Ion Creangã“ a lui Vladimir Streinu; decanul Gavril Istrate dedicã o jumãtate de paginã personalitãþii lui Petru Maior; Traian Crãescu creioneazã o suculentã paginã - „Celibatari convinºi ºi domniºoare bãtrîne“; Virgil Cuþitaru plonjeazã în miezul „Poeziei Tinere“ (partea a doua) alãturi de vai! pe atunci tînãrul poet Horia Zileru; Andi Andrieº se ceartã într-un interviu cu direcþia Teatrului Naþional ieºean, dupã principiul cã nimeni nu-i profet în þara lui ºi nici un dramaturg nu-i mare la el acasã.
Nedorind sã inventariez conþinutul acestei îndepãrtate de azi publicaþii ieºene, întorc ultima paginã îngãlbenitã de nemiloasa vreme ºi bag sama cã am în mîini o revistã plinã de viaþã, scrisã în genere de tineri, lipsitã de spaime, de angoase, de umilinþe provinciale pe plan naþional sau universal.
ªi îmi zic, pentru mine ºi pentru cei 28 de cititori ai mei, cã, vorba cronicarului, ºi atunci „nãºteau la Moldova oameni“!

Articol afisat de 1901 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Mihai MANCAª)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Economie Stiri Economie
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Eveniment cultural Stiri Eveniment cultural
Stiri Sanatate Stiri Sanatate
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective