 Poliþiºtii nemþeni dau „ceaþã“ carabinierilor
• un tînãr ofiþer de la Serviciul Investigaþii Criminale lucreazã în Italia, pentru prinderea infractorilor români • activitatea sa este atît apreciatã, încît i-a fost prelungit contractul • Profesionalismul poliþiºtilor nemþeni este, încã o datã, recunoscut, dupã ce un tînãr ofiþer de la Serviciul de Investigaþii Criminale a uimit carabinierii italieni. Dovada o constituie faptul cã el a fost rugat sã mai rãmînã o lunã în capitala Italiei, pentru a veni de hac infractorilor. Avînd în vedere numãrul tot mai mare de infracþiuni comise de cetãþeni strãini în statele din Occident, poliþiºtii din þãrile respective au solicitat sprijinul omologilor români, pentru a combate aceste fapte. Aºa se face cã, de cîþiva ani, mai mulþi oameni ai legii de la noi au fost detaºaþi, pentru perioade limitate, sã lucreze în diverse þãri europene. Pentru cã parteneriatul a dat roade, tradiþia a continuat ºi, astfel, anul acesta, a venit rîndul unui poliþist din Neamþ sã arate ce ºtie colegilor italieni. Selectarea lucrãtorilor de poliþie se face de cãtre Ministerul de Interne, iar criteriile esenþiale ce stau la baza acestor detaºãri sînt cunoaºterea la perfecþie a unei limbi strãine, în special engleza, precum ºi o carte de vizitã profesionalã ireproºabilã. ÃŽn aceste condiþii, reprezentanþii Ministerului, care au avut de unde selecta, pentru cã fiecare inspectorat ºi-a desemnat un candidat, l-au ales pe subinspectorul Codruþ Pandele, de la Serviciul de Investigaþii Criminale Neamþ. Ofiþerul, care are mai puþin de 30 de ani, se ocupã, acum, de combaterea infracþiunilor comise de conaþionali în strãinãtate. Aºa se face cã, pe data de 17 martie, Codruþ Pandele a început sã lucreze cu carabinierii la Roma, în capitala Peninsulei, pentru a stîrpi fenomenului furturilor din buzunare, comise de hoþii români. Ofiþerul nemþean a fost trimis pentru o lunã, urmînd ca, pe data de 17 aprilie, sã se întoarcã în þarã. Pentru cã rezultatele obþinute de acesta au fost foarte bune, poliþiºtii italieni au solicitat Ministerului de Interne sã îi prelungeascã ºederea, în speranþa cã hoþii din buzunare vor fi tot mai puþini. Reprezentanþii IGPR au aprobat aceastã cerere, iar poliþistul de la SIC va mai rãmîne, cel puþin teoretic, pînã pe 17 mai în Italia, dacã nu va exista o nouã solicitare de prelungire. „De mai bine de o lunã ºi jumãtate, subinspectorul Codruþ Pandele este detaºat în Italia ºi, pentru cã munca sa a dat roade, a fost solicitat sã rãmînã. Este mai mult decît onorant acest fapt ºi dovedeºte cã judiciariºtii români pot face faþã oricãror provocãri“, a declarat comisar Florin Amihãesei, ºeful Serviciului de Investigaþii Criminale Neamþ. Este pentru prima datã cînd un poliþist nemþean este desemnat sã colaboreze cu cei occidentali, dar, odatã deschis drumul, este de aºteptat ca seria parteneriatelor de acest gen sã continue. Pe de altã parte, alþi oameni ai legii din judeþul nostru fac parte din forþe de poliþie care au ca scop menþinerea pãcii, din diverse zone de conflict de pe glob. ÃŽn acest moment, sînt 5 poliþiºti nemþeni care asigurã liniºtea locuitorilor din Kosovo, iar munca lor a fost apreciatã.
Cum opereazã ºuþii
ÃŽn lumea interlopã, hoþii din buzunare constituie o categorie aparte, fiind numiþi, în argou, ºuþi sau silesari. Alãturi de ºpringari, cei care furã din apartamente ºi case, aceºtea se bucurã de o mare trecere ºi, odatã ajunºi în penitenciar, sînt o categorie privilegiatã de infractori, deoarece îºi asumã riscuri. Ei se considerã superiori altor borfaºi care, de multe ori, sînt dispuºi sã devinã violenþi pentru a jefui. Hoþii din buzunare acþioneazã prin mijloacele de transport în comun sau în locuri aglomerate, în echipe de trei sau patru persoane, ºi fiecare are un rol bine stabilit. Doi creeazã o busculadã sau se ceartã pentru a distrage atenþia, moment în care hoþul acþioneazã. Apoi, portofelul sau banii sînt plasaþi imediat. Chiar dacã victima se sesizeazã, prada este de mult la altul care, în aparenþã, nici nu-i cunoaºte. Trebuie ºtiut faptul cã hoþii de buzunare se îmbracã elegant, pentru a nu bate la ochi ºi pentru a poza în persoane onorabile. O altã metodã de furt este cea denumitã „haina“, care se practicã în pieþe ºi magazine. Pe mîna stîngã se poartã, de regulã, o geacã sau un sacou, cu care se acoperã buzunarul sau geanta victimei. Apoi pe sub acestea, cu mîna dreaptã se opereazã. „Munca“ este mult uºuratã, dacã se observã din timp în care buzunar se aflã banii. Un loc de unde se aleg victimele sînt sediile bãncilor. Persoana vizatã care a scos banii este urmãritã pas cu pas, pînã ce este prinsã la înghesuialã ºi „lucratã“, dacã se poate, mizîndu-se pe faptul cã sumele scoase au ca destinaþie achiziþionarea unor bunuri.
Cele mai sigure victime se dovedesc a fi bãtrînii, dar mai ales cei care au consumat bãuturi alcoolice, pentru cã nu mai reacþioneazã la o îmbrîncire sau la o busculadã. Sînt evitate persoanele tinere, pentru cã au prezenþã de spirit.
|
Autentificare
