• la 9 Mai 1950, Robert Schuman, ministrul de externe al Franþei, fãcea o declaraþie ce va fi pilonul construcþiei europene • el cerea germanilor, dar ºi altor þãri europene sã-ºi uneascã producþiile de oþel ºi cãrbune ca primã fundaþie a unei federaþii europene • apoi, pe 18 aprilie 1951 s-a semnat tratatul ce punea bazele Comunitãþii Europene a Cãrbunelui ºi Oþelului (CECO), piatra de temelie a Uniunii Europene de astãzi •
Cine s-ar fi gîndit în 1990 cã România va fi la un pas de porþile Uniunii Europene? De fapt, cîþi dintre noi, ne gîndeam în acei ani tulburi cã statele bãtrînului continent îºi vor da mîna pentru a crea un asemenea colos, cum este Uniunea Europeanã?
Uniþi în diversitate, ºanse egale pentru toþi, porþi deschise, sînt idei care îºi au originea în planurile de dupã cel de-al doilea rãzboi mondial. Dar cît de pregãtiþi sîntem pentru a aplica aceste principii, pentru cã Uniunea Europeanã nu doar oferã, îþi ºi cere înþelegere, implicare, mentalitate. Pînã la sfîrºitul acestui an vom încerca printr-un proiect unic în presa localã româneascã sã va prezentãm o Uniune Europeanã aºa cum este, cu bune ºi rele. Vom trece împreunã prin zeci de articole tematice, analizînd politici, programe de finanþare, simboluri, oferindu-vã interviuri în exclusivitate cu cele mai importante personalitãþi europene.
Prin APEL NEWS (program al Asociaþiei Patronale a Editorilor Locali din România), Europagina va fi disponibilã sãptãmînal pentru circa 150.000 de cumpãrãtori de presã localã, din întreaga þarã, de la Timiºoara la Tulcea ºi de la Suceava la Slatina, ale cãror opinii ºi comentarii sînt aºteptate permanent la adresa de e-mail:
[email protected] sau pe www.apelro.ro.
9 Mai 2006, 66 de ani de construcþie europeanã
Cãutînd adînc în istoria bãtrînului continent descoperim rãzboaie, conflicte permanente, imperii care nimiceau ºi ucideau pentru un singur scop - supremaþia asupra Europei. Cum s-a ajuns ca popoare care odinioarã se urau sã fie astãzi prietene, sã-ºi dea mîna în Parlamentul European ºi Comisia Europeanã, discutînd chiar posibilitatea adoptãrii unei constituþii comune. Rãspunsul ne este oferit tot de istorie. Dupã terminarea celui de-al doilea rãzboi mondial situaþia din Europa era dezastruoasã, Marea Britanie, Franþa, Germania ºi Italia erau la pãmînt iar continetul se afla la mîna SUA ºi URSS. Era nevoie de o nouã ordine, la baza cãreia vor sta doi duºmani de moarte, Franþa ºi Germania.
Propunerea care a schimbat lumea
9 Mai 1950, ora 18:00, în „Salon d'Horologe“ al Ministerului de Externe al Franþei, circa 200 de jurnaliºti francezi ºi nu numai asistã la o conferinþã de presã a Ministrului de Externe al Franþei, Robert Schuman (foto). Privitã la început ca o simplã discuþie în ceea ce priveºte resursele de cãrbune ºi oþel, aceasta avea sã devinã poate cea mai importantã conferinþã de presã din istoria Europei. ÃŽn discursul sãu, Schuman va face o declaraþie ce va fi pilonul construcþiei europene. Un francez îi chema pe cei care-i distruseserã o mare parte din þarã, germanii, dar ºi alte popoare ale Europei, sã-ºi uneascã producþiile de oþel ºi cãrbune ca primã fundaþie a unei federaþii europene.
Planul avea la origine ideile lui Jean Monnet ºi prevedea crearea unei Înalte Autoritãþi, promova reconcilierea franco-germanã, propunea ca oþelul ºi cãrbunele sã fie folosite doar în comun ºi în scopuri paºnice ºi avea marele avantaj, ascuns la acea vreme, de a face un nou rãzboi franco-german imposibil. Imediat dupã conferinþa lui Schuman, cancelarul german Konrad Adenauer, a anunþat cã primeºte propunerea Franþei, toate acestea ducînd la semnarea, în 18 aprilie 1951 a Tratatului de la Paris, ce punea bazele Comunitãþii Europene a Cãrbunelui ºi Oþelului (CECO), piatra de temelie a Uniunii Europene de astãzi. Semnatarele acestui tratat au fost Franþa, Germania, Italia ºi cele trei state din Benelux. Marea Britanie avea sã refuze motivîndu-ºi decizia prin interesul mai mare pentru colonii.
La un pas de respingere
9 Mai 1950 avea sã fie începutul întregii construcþii europene, aºa cum o vedem noi astãzi. În semn de omagiu pentru Robert Schuman ºi ca apreciere pentru importanþa declaraþiei sale, în 1985, la summitul liderilor comunitãþii europene de la Milano, s-a luat decizia ca 9 mai sã devinã ziua Europei, stabilindu-se ca aceasta, steagul, imnul ºi moneda unicã sã fie cele mai importante simboluri europene. Pentru a putea sã facã o asemenea declaraþie, Schuman avea nevoie de sprijinul guvernului francez. Cu ºase zile înainte el a trimis membrilor executivului o scurtã prezentare a acestui plan, varianta finalã fiind dezvãluitã membrilor guvernului, abia în dimineaþa zilei de 9 mai. Primul ministru, Georges Bidault, a privit destul de cirscumpect unele pasaje ale planului, în timp ce cîteva ministere au cerut mai multe detalii. Abia la cîteva luni de la emiterea declaraþiei, Schuman a reuºit sã obþinã aprobarea Guvernului pentru acest plan.
Cum s-a ajuns la Uniunea de astãzi?
1951. Se semneazã Tratatul Comunitãþii Europene a Cãrbunelui ºi Oþelului
1957. Se semneazã Tratatul Comunitãþii Europene a Energiei Atomice ºi al Comunitãþii Economice Europene
1962. Se adoptã politica agricolã comunã
1968. Ia naºtere Uniunea Vamalã
1973. Marea Britanie, Danemarca ºi Irlanda aderã la CEE
1979. Este creat Sistemul Monetar European
1981. Grecia aderã la CEE
1986. Spania ºi Portugalia aderã la CEE
1992. Este semnat Tratatul Uniunii Europene, la Maastricht
1995. Austria, Finlanda ºi Suedia aderã la UE
1999. Este lansatã moneda unicã europeanã, euro.
2004. Aderã la UE, 10 state din Europa Centralã ºi de Est, printre care ºi fostele state comuniste Cehia, Ungaria, Polonia, Lituania, Letonia, Estonia, Slovacia ºi Slovenia.
Monnet, primul preºedinte
Nãscut într-o familie de comercianþi de coniac, în 1888, Jean Monnet a fost secretar general adjunct al Societãþii Naþiunilor, participînd din aceastã posturã la relansarea economicã a Austriei, Poloniei, României. În timpul celui de-al doilea rãzboi mondial a jucat un rol major în Comitetul de Eliberare Naþionalã a Franþei, iar dupã terminarea acestuia a conceput un plan de refacere a Franþei. În 1950 concepe alãturi de Robert Schuman planul ce va schimba faþa Europei, iar în 1952 devine primul preºedinte al Înaltei Autoritãþi, coordonînd din aceastã posturã activitatea CECO. Se stinge din viaþa în 1979, la 91 de ani.
Principalele idei pe care s-a construit planul lui Jean Monnet erau:
„Nu coalizãm state, noi unim oameni“, „Europa nu se va crea dintr-o datã, nici într-o construcþie de ansamblu, ea se va crea însã prin realizãri concrete, punînd la bazã o solidaritate de fapt“, „Oamenii sînt necesari schimbãrilor, instituþiile pentru a face schimbãrile viabile“
Sursa: Delegaþia Comisiei Europene în România
Newsflash
Constituþia europeanã este consideratã fãrã valoare în creºterea Europei, aratã un sondaj publicat la Bruxelles, în timp ce extinderea UE este vãzutã ca o ameninþare de mulþi dintre locuitorii statelor vest-europene. Cei mai „speriati“ de extindere sînt francezii, urmaþi de greci ºi germani, doar locuitorii noilor state membre fiind ceva mai deschiºi în acestã privinþã.
Insulele Feroe spun nu UE, pînã în momentul în care Islanda ºi Norvegia vor face pasul spre aceastã entitate. Principala temere a micuþului stat este politica UE în materie de pescuit, politicã pe care nu o acceptã aºa cum este în acest moment.
Noile state membre acuzate pentru tratamentul aplicat rromilor, primele fiind arãtate cu degetul statele central europene Ungaria, Cehia ºi Slovacia, în special pentru tratamentul la care sînt supuºi elevii de etnie rromã, nevoiþi sã înveþe în ºcoli speciale sau exilaþi într-un colþ al clasei în ºcolile publice.
Siteurile UE vor avea o nouã identitate din 9 mai, schimbîndu-ºi sufixul în „.eu“. Aceastã schimbare vine la o lunã dupã lansarea domeniilor „.eu“ destinate europenilor ºi urmãreºte creºterea vizibilitãþii UE pe internet.
Autentificare
