Teatrul de Joacã, la Festivalul de teatru de camerã ºi underground ARAD-FUN
ÃŽntre 15 ºi 21 mai, s-a desfãºurat, la Arad, cea de a IV-a ediþie a Festivalului de teatru de camerã ºi underground ARAD-FUN. ÃŽn programul festivalului, pe lîngã nume foarte cunoscute - actorii Maia Morgenstern ºi Marcel Iureº, regizorii Alexandru Dabija, Vlad Massaci ºi Cristian Juncu - au apãrut ºi nume mai puþin sau deloc cunoscute. Teatrul de Joacã din Piatra Neamþ a încheiat sãptãmîna teatralã de la Arad cu „Sperietoarea“. Dupã terminarea spectacolului nostru, am înregistrat o parte din discuþia purtatã cu organizatorii - Radu Dinulescu, regizor, producãtor al festivalului, ºi Nicu Mihoc - actor ºi director artistic al festivalului.
Gheorghe Hibovski: Cîteva vorbe despre festival…
Radu Dinulescu: A fost una dintre cele mai interesante ediþii. Anul acesta, am avut cel mai numeros public. La prima ediþie, am început prin a lãsa publicul sã intre gratis. La a doua, am pus, deja, bilete, dar am avut spectatori puþini. La ediþia de anul trecut, au fost sãlile pline. Anul ãsta, la unele spectacole, nici nu s-a mai putut intra în salã. Am avut peste o sutã de abonamente, ceea ce este mult pentru un festival ºi, trebuie sã spun, nu ne aºteptam la un public aºa de numeros. Am o singurã deziluzie… M-am aºteptat la mult mai multe forme teatrale, dar, pînã una-alta, cam toate spectacolele merg pe aceeaºi linie : se face spectacol pornindu-se de la un text ºi nu de la un scenariu, de la o idee, de la un gînd, cum a fost, de exemplu, spectacolul vostru, care-i clar cã s-a fãcut în urma unor cãutãri folclorice… asta mi s-a pãrut o formulã interesantã de spectacol ºi cred cã ºi-a gãsit bine locul în festivalul nostru… De fapt, festivalul este de teatru de camerã ºi underground ºi, mai mult, se adreseazã teatrelor independente. Am înþeles cã este ºi cazul vostru, deci v-aþi integrat foarte bine în decor… Sper sã veniþi ºi la anul. Noi v-am reþinut pentru cã ne-a plãcut enorm de mult spectacolul. Eu am avut o surprizã extraordinarã. Vã urez ºi pe mai departe succes pentru cã sînteþi foarte simpatici amîndoi, pe scenã, iar Maria cîntã senzaþional.
NICU MIHOC : E paradoxal cã apariþiile tale, astea mici, deºi ai folosit texte de expresie popularã specificã zonei, mã duceau ºi-n lumea lui Sorescu - lumea satului din Oltenia - dar ºi la noi, în Ardeal.
„A apãrut o alternativã la sistem ºi, dacã putem sã ne miºcãm în trupe mici, în spaþii total diferite ºi sã oferim ceva publicului, înseamnã cã facem ceva pentru comunitate“
G.H.: Cititorul ar trebui sã ºtie ºi ce faci în afara sarcinilor din festival.
N.M: Cam ce faceþi ºi voi… Am creat un teatru independent la Tîrgu Mureº, Teatrul '74, acum doi ani, împreunã cu o echipã entuziastã, care s-a consolidat între timp… frica mea este sã nu devinã instituþie pentru cã, ºtii, orice devine instituþie… Vrem sã rãmînã doar o stare de spirit. Echipa de bazã va rãmîne, dar vor fi fluctuaþii pentru cã lucrãm ºi cu foarte mulþi studenþi, care terminã, pleacã, rãmîn… ªtii foarte bine ºi tu, ºi voi faceþi asta: a fi independent, a trãi din asta, nu e uºor… Nu ne lamentãm… A apãrut o alternativã la sistem ºi, dacã putem sã ne miºcãm în trupe mici, în spaþii total diferite ºi sã oferim ceva publicului, înseamnã cã facem ceva pentru comunitate… Trupele mamut nu se prea miºcã, stau, consumã bani… Noi am vrut, încã de acum patru ani, sã facem un festival care sã se adreseze doar independenþilor. Nu s-a reuºit pentru cã, în România, încã existã struþo-cãmila. Ei, anul acesta, am reuºit sã aducem numai trupe independente ºi asta a fost cea mai mare bucurie a noastrã. Avem un public cu foarte mari pretenþii, dar un public cald. Sper sã pãstrãm aceastã formã vie. Iatã, la ora asta, la noi sînt vreo 12-14 trupe independente. Se miºcã, au o activitate în spate. Noi apariþii… Teatrul «Joi» de la Braºov, care a fost o surprizã pentru foarte mulþi… «Imposibilul» de la Cluj, care au avut un recul, în sensul cã nu aveau spaþiu, nu au nici acum, dar au gãsit o formã nedoritã de nimeni, au gãsit cea mai proastã soluþie: sã lucreze în sala micã a Teatrului Naþional. Dar sînt foarte cunoscuþi, au penetrat clar în spaþiul civil. Iatã, s-a înfiinþat, la Piatra Neamþ, Teatrul «Pi Buni» -spectacolul lor cred cã, încã, era o formã de cãutare, ºi Teatrul de Joacã, o mare surprizã pentru noi. Consacratele Teatrul «Act», Teatrul «Luni», «La Scena»… O altã apariþie, Teatrul «Arca». Teatrul «Fãrã Frontiere»… Sînt foarte multe coproducþii… Trãgînd o linie, noi credem cã independenþii - spectacolele care au venit aici - au un pas faþã de anul trecut ºi sperãm cã, la anul, va fi ceva mai bine… Sîntem mai mult sau mai puþin mulþumiþi, dar asta este starea realã, cinstitã, corectã, a independenþilor.
|