 ÃŽnscrierea în Registrul Fermelor, „propovãduitã“ în biserici ºi în... crîºme
• în Neamþ sînt 57.773 de exploataþii agricole de peste un hectar • acþiunea ar fi trebuit încheiatã pînã la data de 31 martie, dar populaþia de la sate nu este foarte încîntatã sã se înscrie în respectivul registru • ÃŽnregistrarea fermelor ºi a fermierilor în Registrul Fermelor s-a finalizat în toate cele 83 de comune din judeþul Neamþ. Din numãrul estimat de exploataþii agricole, cu suprafeþe de peste un hectar, ºi anume 57.773, s-au primit 40.802 cereri, adicã un procent de 70,6% în ceea ce priveºte înscrierea, iar din suprafaþa agricolã totalã a judeþului - de 284.051 de hectare - au fost înregistrate 150.758 de hectare, adicã 53% în ceea ce priveºte suprafeþele înscrise. Conducerea Agenþiei de Plãþi ºi Intervenþie pentru Agriculturã (APIA) Neamþ susþine cã s-au realizat doar aceste procente, întrucît sînt constituite numeroase asociaþii care cuprind un numãr mare de proprietari, foarte mulþi neîndeplinind condiþiile de a fi înscriºi în Registrul Fermelor. Motivul este acela cã deþin parcele mai mici de 0,3 hectare ºi nu este posibilã înscrierea. Unii dintre aceºtia au domiciliul în alt judeþ ºi au fost înscriºi acolo, a survenit decesul proprietarilor de teren, iar suprafeþele au fost fãrîmiþate sub 0,3 hectare ºi împãrþite moºtenitorilor, ori o ultimã justificare ar fi cã pãmîntul este arendat la diverse forme asociative. Acþiunea ar fi trebuit încheiatã pînã la data de 31 martie, dar populaþia de la sate nu este foarte încîntatã sã se înscrie în respectivul registru. Directorul APIA Neamþ, Petru Pîrlea, a spus ca s-a întîmplat ca oamenii sã semneze, iar dupã douã zile sã cearã ruperea hîrtiilor, „auzind“ cã, dupã integrare, Uniunea Europeanã le va lua pãmîntul. Conform prevederilor UE, începînd cu anul 2007, fermierii care nu au cel puþin un hectar de teren nu vor mai primi subvenþii, motiv pentru care este necesarã asocierea. „Dacã nu ne vom încadra în numãrul de ferme care ar trebui, vom pierde foarte mulþi bani, aºa cum au pãþit polonezii ºi ungurii. Ca sã facem cît mai multe înscrieri, am apelat ºi la preoþi, care dupã slujbe le vorbesc oamenilor despre aceste înscrieri în Registrul Fermelor. Am afiºat prevederile legale din acest domeniu ºi în primãrii, dar ºi în crîºme, sã ºtie lumea ce e de fãcut. Dupã aceastã înscriere urmeazã cea mai grea etapã, identificarea parcelelor. Proprietarii vin cu acte doveditoare cã deþin pãmîntul, iar echipe formate din specialiºti ai patru instituþii merg pe teren pentru identificarea terenului. Aceasta se face pe baza unor hãrþi - ortofotoplanuri - fotografii realizate din avion, de la o înãlþime de zece mii de metri“, a mai spus directorul Pîrlea.
Din pãcate, identificarea merge extrem de greu, întrucît ortofotoplanurile vin de la Bucureºti ºi, deocamdatã, din Neamþ, beneficiazã de o astfel de hartã numai comuna Taºca. Ministerul de resort susþine cã identificarea parcelelor se poate realiza într-o singurã comunã în numai douã sãpãtmîni, ceea ce, practic, este imposibil. Din experienþã, specialiºtii APIA susþin cã pot fi identificate terenurile a cel mult 30 de persoane într-o singurã zi, iar în judeþ sînt comune unde numãrul fermierilor este în jur de o mie. Rãmîne de vãzut ce se va face în aceastã direcþie, dat fiind faptul cã reprezentanþii UE ne-au dat un steguleþ roºu la acest capitol.
|
Autentificare
