O alternativã teatralã cu statut de francizã. Teatrul „Pi buni“
De bunã seamã, modelul - ca ºi brandul, de altfel - este preluat de la conclavul de tineri actori liberi cugetãtori ºi dezinhibaþi din gangul de pe Calea Victoriei unde, într-un spaþiu neconvenþional ºi cu investiþii materiale minime, cît sã sugereze dimensiunile convenþiei teatrale, se face un teatru de tip underground, formulã îndelung exersatã în spaþiul cultural al marilor metropole.
Echivalentul pietrean, nãscut din obstinaþia principalului autor, actorul Corneliu-Dan Borcia, poate fi perceput ca o iniþiativã cu statut de francizã.
Dupã ce s-a tatonat terenul, cum se spune, prin cîteva spectacole ale colegilor de la „Green Hours“ prezentate publicului boem pietrean, s-a trecut la statuarea noii forme spectaculare în cadrul Asociaþiei „PiatrArt“ ºi, apoi, la prima reprezentaþie în producþie proprie: „Twinges“ („Junghiuri“) de Bob Jude Ferrante. Textul, tradus, adaptat ºi regizat de Alex Mihail, deþinãtorul premiului pentru debut la Gala UNITER de anul acesta, a fost susþinut de actorii Cezar Antal, Ecaterina Hâþu ºi Dragoº Ionescu, într-un decor minimal conceput de Anca Cernea, în spaþiul subteran al Clubului Q30.
Unsprezece scheciuri din cele optsprezece propuse de autor, aparent independente expresiv dar, de fapt, unitare în structura finalã, constituie materialul dramaturgic care oferã actorilor posibilitatea etalãrii unui plan interpretativ mai variat ºi aerisit.
„Este un spectacol care se face numai cu profesioniºti, de la luminã la sunet, de la regie la actori“
Dupã premiera de la mijlocul lunii trecute ºi înaintea participãrii la Festivalul de camerã ºi underground „Arad-Fun“, am abordat prezenþa femininã a propusului triunghi teatral, actriþa Ecaterina Hâþu.
Reporter: Cum priviþi dumneavoastrã aceastã iniþiativã teatralã în care v-aþi angajat, în ce mãsurã vã implicã ºi cum vedeþi viitorul ei?
Ecaterina Hâþu: Eu vreau doar ca ceea ce facem sã fie pe placul publicului. Este un nou mod de teatru, care prinde, ºi cred cã e o idee bunã atît pentru noi cît, ºi pentru spectatori. Cel puþin, aºa cred. Este un spectacol care se face numai cu profesioniºti, de la luminã la sunet, de la regie la actori.
Rep.: Este adevãrat cã, aºa cum spunea domnul Borcia, anumite reprimãri din teatrul de stat se pot rezolva aici?
E. H.: Pentru mine, ca actriþã, ceea ce fac acolo este foarte important, iar aici, cîteodatã, pot sã aleg mai mult, pot sã arãt o altã faþã pe care acolo nu am ocazia sã o fac. ªi poate cã un regizor care va veni aici ºi va vedea o paletã mai largã de roluri pe care le abordez, mã va distribui dincolo în altceva, decît cu ce am fost obiºnuitã acolo.
Rep.: Consideraþi cã aceastã modalitate de teatru poate fi o nouã formã de intimitate? Ca atunci cînd venim de la serviciu, sobri ºi obosiþi, ºi simþim nevoia sã cîntãm în baie?
E.H.: Da... se poate spune ºi astfel. Cu toate cã eu pun aceeaºi pasiune în amîndouã locurile. ªi la Teatrul Tineretului ºi aici, unde, dupã cum aþi vãzut, încerc ºi altceva. ªi vãd cã prinde ºi, apoi, am încã vîrsta la care pot sã-mi permit sã încerc, sã experimentez. Pe urmã voi trage concluziile.
Rep.: Cîþi ani aveþi?
E.H.: Asta-i o întrebare indiscretã.
Rep.: Dumneavoastrã aþi sugerat-o!
E.H.: Spuneam doar cã încã sînt tînãrã.
Rep.: Se vede. Spuneaþi cã forma aceasta prinde...
E.H.: Vãd cã prinde peste tot, place, stîrneºte curiozitãþi ºi nu ºtiu ce se va întîmpla în viitor; cînd vom intra în UE sau mai ºtiu eu unde. Iar eu simt cã trebuie sã fiu pregãtitã pentru orice. Sînt încã tînãrã - am mai spus-o - se pot petrece schimbãri majore... vreau sã fiu pregãtitã pentru orice, pentru orice variantã.
Rep.: ªi Teatrul „Pi buni“ este o variantã. Vã mulþumesc!
Asearã, ca, de altfel, în fiecare searã de luni din aceastã lunã - cu excepþia celei de 19 iunie, cînd invitata specialã va fi actriþa Coca Bloos - Teatrul „Pi buni“ a oferit o nouã reprezentaþie a spectacolului „Twinges“.
|