 FUGE PÃMÎNTUL
? alunecãrile de teren sînt tot mai frecvente ºi de amploare ? 16 alunecãri afecteazã zone locuite ºi infrastructura drumurilor ? fenomenul este prezent la Taºca, Pipirig, Hangu, Izvoru Alb, Gîrcina ? satul Corhana, din comua Dulceºti, este ameninþat de una dintre cele mai ample alunecãri de teren ? Judeþul Neamþ este zdruncinat din toate direcþiile de alunecãrile de teren. Începînd de anul trecut ºi pînã în prezent, asistãm la o reactivare a unor zone de alunecãri, cunoscute anterior. Fenomenul presupune pierderea stabilitãþii unui versant, prin alunecãri masive ale pãmîntului, ca urmare a unui dezechilibru de forþe naturale ºi influenþe antropice. În atenþia Inspectoratului de Stat în Construcþii sînt cele care afecteazã zonele populate sau construcþiile de infrastructurã. Cele mai cunoscute din judeþul Neamþ sînt la Taºca, Pipirig, Chiriþeni - Hangu, Corhana - Dulceºti, toate fiind produse sau reactivate de precipitaþiile abundente din 2005. ?Au apãrut alunecãri de teren ºi degradãri de terasament în special de-a lungul drumurilor naþionale ºi judeþene care strãbat judeþul. Cauza principalã a apariþiei acestora este scãderea funcþionalitãþii lucrãrilor de protecþie a drumurilor, în special în zonele de deal ºi munte, cum sînt zidul de sprijin, apãrãrile de maluri ºi sistemele de drenare, captare ºi dirijare a apei pluviale. Se înregistreazã alunecãri de teren de-a lungul drumului naþional DN 15, pe toatã zona, dar în special la Chiriþeni - Hangu, pe DN 12C - la Bicaz Chei, ºi pe DN 15B, la Pipirig. O altã cauzã a alunecãrilor de teren este depãºirea parametrilor de exploatare a drumurilor, în special datoritã traficului greu, pentru cã au apãrut camioane care transportã ºi 60 de tone ºi care circulã cu viteze foarte mari, producînd vibraþii puternice?, a declarat Andrei Ignat, inspector ºef al Inspectoratului de Stat în Construcþii Neamþ.
Cu natura nu te pui
Una dintre alunecãrile de teren din judeþ se înregistreazã la Taºca Deal, miºcare activã din 2004, pe o suprafaþã de aproximativ opt hectare. Au fost avariate 19 case ºi 800 metri de drum comunal. O altã alunecare s-a mai înregistrat în Taºca în 2005, unde circa douã hectare de teren au luat-o la vale, avariind cinci case cu anexe gospodãreºti. Pentru acestea, Guvernul a alocat fonduri ca oamenii sã fie strãmutaþi ºi sã se reconstruiascã trei locuinþe. Pe DN 15 sînt alunecãri de teren la Chiriþeni, Petru Vodã ºi Pipirig.
Alunecarea de la Chiriþeni a afectat drumul, astfel cã, dacã va evolua, riscã sã fie distrusã integral calea de circulaþie. Miºcarea pãmîntului este veche, din '97, dar s-a reactivat în iulie 2005 ºi în aprilie 2006. Este în curs de elaborare un proiect în baza cãruia sã se repare drumul, investiþie care va ajunge la circa 4,87 miliarde de lei.
O altã alunecare de teren din Neamþ este la Grozãveºti, Hangu, ºi se întinde de la malul lacului ºi pînã la drumul naþional. Inspectorul ºef Andrei Ignat a precizat cã doar de pe lac se vede cum este ruptã pãdurea. La Potoci, alunecarea este asemãnãtoare celei de la Chiriþeni, unde versantul a luat-o la vale. Prin miºcarea pãmîntului de la Bicaz, la Izvoru Alb, 12 locuinþe ale populaþiei au fost distruse. Satul Corhana din comua Dulceºti este ameninþat de una dintre cele mai ample alunecãri de teren. Pînã acum, a fost afectatã doar pãºunea aflatã în extravilanul localitãþii. Fenomenul este vechi ºi s-a reactivat în acest an.
Pãmîntul o ia la vale ºi la Gîrcina, unde alunecarea s-a produs în fondul forestier, în satul Cuiejdi. Pãmîntul în miºcare a blocat cursul Cuiejdiului ºi s-a format o acumulare de apã pe o suprafaþã de 12 hectare, adunîndu-se 900.000 de metri cubi de apã. Aici este cel mai mare lac natural din þarã. Acelaºi lucru s-a întîmplat ºi la Izvoru Alb. ?Orice studiu s-ar face referitor la stabilitatea solului, orice intervenþie s-ar pune în practicã pentru stabilizarea terenului, nimic nu se justificã din punct de vedere economic. Cea mai sigurã mãsurã pentru evitarea piederilor este interzicerea construcþiilor în zonele afectate de alunecãri ºi strãmutarea locuinþelor existente?, a mai precizat inspectorul ºef al Inspectoratului de Stat în Construcþii, Andrei Ignat.
|
Autentificare
