 Mîndria de a fi francofon
• dublã prezenþã nemþeanã la expoziþia de picturã „Francophon'arts“, consumatã la Paris, în perioada 27 mai - 3 iunie • din partea României, au expus Mircea Titus Romanescu ºi Laurenþiu Dimiºcã • unitate în diversitate • 22 de þãri francofone ºi-au trimis reprezentanþii • dupã Floriana Juncan, francofonã, ex-ambasadorul Jean-Pierre Vettovaglia, aflat acolo într-o înaltã funcþie a francofoniei, a fost, se pare, cucerit de tabloul pictorului nemþean Dimiºcã • ÃŽn perioada 27-3 iunie a.c., la Paris, mai precis în „Salle des fetes de la Mairie“ aparþinînd arondismentului XI, aflatã în Piaþa Leon Blum, doi pictori nemþeni, Mircea Titus Romanescu ºi Laurenþiu Dimiºcã, au reprezentat, „avec leurs oeuvres“, România. Este vorba despre expoziþia „Francophon'arts“, organizatã sub înaltul patronaj al domnului Abou Diouf, secretar general al Organizaþiei Interguvernamentale a Francofoniei, co-organizatoare fiind Asociaþia „Francophilie“. ªi fiindcã sîntem francofoni, nu mã pot abþine pentru a cita, puþin, din Buletinul informativ al Primãriei Arondismentului XI (Juin 2006), despre aceastã expoziþie: „Cette exposition aura pour but d'exposer de talenteux artistes peintres, ainsi que quelques sculpteurs, originaires de 22 pays, travaillant tous dans des styles differents, mais ayant pour point commun leur appartenance a la sphere culturelle francophone“ (bãnuim cã traducerea este inutilã pentru cititorii francofoni). Cerîndu-mi scuze fiindcã nu m-am complicat cu accentele grave, ascuþite sau circumflexe, adicã am ignorarat, cu bunã ºtiinþã, niºte norme de limbã, ceea ce, la greu, fac francezii cînd este vorba despre alþii, vã propun sã intrãm, puþin, în intimitatea acestei întîmplãri petrecute în oraºul luminã. Aºadar, este vorba despre „Francophon'arts“, o expoziþie anualã de picturã, unde au expus artiºti din 22 de þãri pe care, fiindcã trebuie sã le ºtim, le enumerãm într-o ordine aleatorie, aflatã pe o listã scrisã de mînã (lista se cheamã „Artistes Peintres“): Canada, Coasta de Fildeº, Camerun, Tunisia, Maroc, Croaþia, Grecia, Franþa, Belgia, Elveþia, Statele Unite, România, Andora, Burkina Fasso, Senegal, Georgia, Madagascar, Burundi, Haiti, Liban, Congo, Gabon. La deschidere, în fastuoasa salã de protocol a primãriei „Sectorului“ XI Paris, se rostesc urmãtoarele: „Unitate în diversitate, iatã douã cuvinte antagoniste care pot caracteriza faptul cã aceasta este forþa Francofoniei. La întrebarea - Existã o artã francofonã? - meritã sã reflectãm“. ÃŽn fine, vorbitorul, adicã primarul arondismentului XI, domnul Georges Sarre, fost ministru ºi „Conseiller de Paris“, le recomandã celor prezenþi sã judece singuri, dupã ce viziteazã expoziþia, adicã sã caute singuri rãspunsul, apoi concluzioneazã: „Sã nu faceþi ca mine. ÃŽnchei prin a spune: Trãiascã diversitatea în unitate a francofoniei!“. Mai franþuzesc decît atît nu se poate! Iar acolo, în simezã, repet, doi pictori nemþeni, Mircea Titus Romanescu ºi Laurenþiu Dimiºcã, reprezentau, alãturi de lucrãrile lor, România. Ce aº mai putea spune? Cã pe lîngã domnul primar Georges Sarre, Abdou Diouf, secretar general al Francofoniei ºi doamna Anne Brandy, distinsa adjunctã a primarului, a mai participat ºi „Monsieur Jean-Pierre Vettovaglia, Representant personnel du President de la Confederation Suisse aupres du Conseil Permanent de la Francophonie“, respectiv o mai veche cunoºtinþã de-a noastrã, de-a românilor, de-a Florianei Juncan, poate vã mai aduceþi aminte, deh, francophile! Ce micã e lumea ºi ce europeni sîntem noi, de mult. Privind tabloul adus de Dimiºcã din þarã, de la Piatra, ºi expus acolo (vezi foto), nu se poate sã nu sesizezi cã este vorba despre spirtul de frondã care îl caracterizeazã pe acest pictor foarte simpatizat acasã. Douã personaje laterale, un fel de douã caricaturi, stînga-dreapta, unite brîncuºian, ca o poartã a sãrutului pictatã invers, cu chipuri Picasso cu limbile scoase, lipite siamezian, pe care se leagãnã un cuplu, totul fiind împînzit de inimioare, simbolul clasic al iubirii. Un ulei pe pînzã, o lucrare neînrãmatã, pe care, dupã gustul meu, nici bãtut n-aº pune-o pe perete. Dar, iatã cã franþujii au gustat-o, iar la trecerea lui Vettovaglia prin dreptul ei, simþind semnificaþia ºi inimioarele, cu siguranþã cã ºi-a adus aminte de Floriana. Nu avem cunoºtinþã dacã lucrarea a fost reþinutã. ÃŽn schimb, putem sã vã spunem mai multe despre primar ºi despre serbãrile „Oraºului“, adicã ale Arondismentului XI Paris, întrucît poate fi de interes.
Alte întîmplãri de la Paris
Cã dacã tot m-am uitat prin Buletinul „Onzieme infos“, din iunie 2006, editat de Primãria Arondimentului XI din Paris, despre ce se petrece pe-acolo, despre ce bîlciuri se mai fac pe-acolo, am aflat, în primul rînd, din prima paginã, „Le mot du maire“, cuvîntul primarului (Monsieur Georges Sarre, Ancien Ministre), care începea aºa: „Chers concitoyennes, cher concitoyens“(...), adicãtelea, drage cetãþence ºi dragi cetãþeni, adicãtelea doamnelor ºi domnilor, adicãtelea (ºi asta am citit-o la începuturile tuturor cuvîntãrilor acestui domn primar de arondisment), o reverenþã franþuzeascã în faþa femeilor. Bla, bla, bla, apoi zice cã Festivalul „Onze Bouge“ s-a nãscut acum zece ani pentru promovarea culturii. Iar el, de la primul sãu mandat, l-a susþinut. Tot pe prima paginã, apare titlul „Action Municipale“, în care sînt nominalizate, pe zile ºi ore activitãþi ale Primãriei, din luna respectivã: Sãptãmîna proprietãþii, Amenajarea strãzii Gambey, Reuniunea pentru reabilitarea squarului Folie-Regnault, Reuniunea pentru montarea unei antene telefonice locale, a XI-a sãrbãtorire a democraþiei locale, Casa Asociaþiilor, Festivalul Onze Bouge, iar aici facem o micã pauzã. Iatã ce înseamnã „Festivalul Onze Bouage“, în viziunea primarului: „Este un festival pentru cetãþeni, absolut gratuit. ªi pentru a participa la acest spectacol al performanþelor artistice, biletele sînt distribuite gratuit la chioºcuri“. Un prim spectacol, oferit de primar, a fost „Attention peinture fraîche“, despre Frida Kahlo, pictoriþa mexicanã, pe data de 5 iunie. Urmeazã „Sãrbãtoarea muzicii“, miercuri 21 iunie, în care, tot sub tutela primarului Arondismentului XI, sînt prevãzute, în program, concerte de muzicã pop, rock (grupul Mao Freia), world, salsa, raggae, „recital de la Chorale municipale“, concert raggae dance-hall du groupe Onylee, spre searã (en soiree). Urmeazã, în acest prim program de varã, publicat de Primãria Arondismentului XI din Paris: „Exposition Francophon' Arts“, care este ºi subiectul articolului de faþã. Apoi, în ziua de 19 iunie, ora 19, „Concert de chants yiddish“, susþinut de un trio din Israel, o incursiune prin ºcoli, printre elevi, cu tema: „Cum vã pregãtiþi vacanþa de varã 2006?“, comemorarea zilei de 18 iunie „par lequel le General De Gaule donna le coup d'envoi de le resistance de la France libre“ ‚„Repas de Quartier“‚ „Concert de mousique Baroque“‚ „Conseils de Quartieres“ (cã asta, cu un Consiliu al Cartierelor, chiar ar merita de detaliat, adicã e pus pe cartiere, pe strãzi, pe ºcoli, concret, cum ar veni la noi, pe Dãrmãneºti, Precista, Liceul de Chimie...), spectacol, concert „Lou la Requine“ ºi multe altele. Toate datate: ziua, ora, cînd, cum, cît, cine, de ce, fiindcã Primarul, Primãria, ei, au hotãrît urmãtoarele, citãm: „Municipalitatea, remunereazã talentele tinere care confirmã ºi le ajutã sã-ºi continue meseria care poate sã aducã bucurie tuturor cetãþenilor cetãþii (fiind vorba, desigur, despre artiºti)... Tot cu reverenþã, sã mai spun cã toate acestea se petrec în anul 2006, declarat oficial Anul culturii francofone de cãtre domnul Jacques Chirac, preºedintele Republicii Franceze, cu acordul Organizaþiei Interguvernamentale a Francofoniei.
Foto: Aspect din sala de expoziþii a Primãriei Arondismentului XI Paris
|
Autentificare
