 40.000 de oameni disperaþi
primarii din Roznov ºi Piatra ªoimului, revoltaþi de întîrzierea lucrãrilor la podul de peste Bistriþa, au chemat conducerea judeþului la „sfat“ • oamenii nu-ºi pot întreþine culturile, iar ambulanþele fac ocoale pentru a prelua pacienþii • pod de pontoane, pod de lemn - variante pentru o soluþie provizorie ÃŽntîrzierea lucrãrilor de reparaþii la podul peste Bistriþa de la Roznov, care creeazã necazuri locuitorilor din oraº ºi din comunele limitrofe, au determinat o parte din consilierii locali ºi pe primarii din Roznov ºi Piatra ªoimului sã încerce ca, împreunã cu conducerea Consiliului Judeþean ºi cu constructorul, sã gãseascã o soluþie pentru cei aproape 40.000 de cetãþeni nevoiþi sã ocoleascã 40 km pentru a ajunge în municipiul reºedinþã de judeþ sau ca sã-ºi cultive pãmîntul.
Ieri, 3 iulie, Vlad Marcoci ºi Dumitru Badea, preºedintele, respectiv vicepreºedintele Consiliului Judeþean, însoþiþi de directorul Direcþiei Tehnice a executivului judeþean ºi de ing. Sergiu Popuþoaia, reprezentantul constructorului, s-au întîlnit la sediul Primãriei oraºului Roznov cu primarii din Piatra ªoimului ºi Roznov, cu consilieri locali ºi simpli cetãþeni din localitãþile afectate. „Scopul întîlnirii noastre nu este de a da vina pe cei de dinainte, ci de a vedea cum putem rezolva cît mai repede problemele ºi sã scãpãm de necaz“ a declarat preºedintele Consiliului Judeþean.
„Sînt unul din cei care am iniþiat aceastã întîlnire ºi consider cã pentru cei 40.000 de oameni din cele 5 comune, care folosesc acest pod ce costituie singura legãturã cu oraºul, ºi în numele a celor aproximativ 1.500 de navetiºti, a 200 de agenþi economici ce deservesc aceºti oameni, nu este posibil sã nu se gãseascã o soluþie. Deºi, dupã pãrerea mea, au fost greºeli legate de construcþia acestui pod - în primul rînd durata de execuþie de 2 ani, mult prea mare, avînd în vedere importanþa lucrãrii, nu s-a prins în proiectul de execuþie o variantã provizorie, iar constructorul, consider eu, nu are o dotare corespunzãtoare, totuºi trebuie gãsitã o soluþie. Nu uitaþi cã pe raza oraºului Roznov, dincolo de pod, sînt peste 600 de hectare de teren agricol ai cãrui proprietari locuiesc în Borleºti, Piatra ªoimului ºi în celelalte localitãþi. Cum sã se deplaseze sã-ºi cultive terenul, vine acuº vremea recoltãrii pãioaselor, cu ce sã-ºi aducã oamenii recolta acasã?“ spunea revoltat Constantin Hodor, din Roznov. De altfel, datoritã faptului cã trebuiau sã ocoleascã 40 de km pentru a merge cu maºina sau cãruþa, mulþi dintre cetãþenii din cele 5 comune, care au terenuri peste pod, au renunþat, anul acesta, sã-l mai cultive.
Neculai Nicorescu, primarul din Piatra ªoimului, e îngrijorat ºi de alte aspecte: „Doamne fereºte de un incendiu mai puternic, ce ne facem? Sau un caz grav care necesitã intervenþia de urgenþã a salvãrii. Cu ploile astea, mã uitam pe cer ºi mã rugam sã nu fie vreo rupere de nori ca la Suceava, cã ne-am nenorocit. Nu pot ajunge maºinile în timp util. Mulþi pãrinþi ai copiilor care trebuia sã dea bacalaureatul au venit revoltaþi la mine cã, anul acesta, Inspectoratul ªcolar nu a mai organizat centru de examen la Liceul din Roznov ca în ceilalþi ani ºi, pentru a nu întîrzia copiii la ºcoalã, au fost nevoiþi sã le caute gazde în Piatra Neamþ“. Conducerea Inspectoratului ªcolar Judeþean Neamþ susþine cã, anul acesta, nu a mai existat centru de examen la Roznov dintr-o decizie a Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii. „Un centru de examen în plus ar fi însemnat costuri mai mari decît repartizarea elevilor care dau bacalaureatul la Roznov, decît într-un centru din Piatra Neamþ. Am respectat recomandarea Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, care anul trecut ne-a spus cã în Neamþ a fost un numãr prea mare de centre de examen, întrucît au existat ºi la Roznov ºi la Vînãtori. Am fãcut o repartiþie echilibratã a candidaþilor ºi, pentru acest an, a rãmas doar o subcomisie la Borca, subordonatã centrului de la Bicaz, pentru cã acolo este o zonã foarte îndepãrtatã ºi nu puteau veni elevii pînã la cel mai apropiat centru“, a declarat inspectorul ºcolar Mariana Roºanu. Cînd ISJ Neamþ a decis ca la Roznov sã nu mai fie centru de examen, podul de peste Bistriþa, din localitate, nu fusese aviariat de ape, aºa cã situaþia actualã nu a putut fi luatã în calcul.
Necazuri ºi pentru ambulanþe
Imposibilitatea de a se circula pe respectivul pod creeazã mari dificultãþi autosanitarelor Serviciului Judeþean de Ambulanþã Neamþ care, pentru a onora solicitãrile venite din partea bolnavilor din zona Piatra ªoimului, trebuie sã ocoleascã aproximativ 40 de kilometri. ªi asta se întîmplã de el puþin trei ori pe sãptãmînã, dat fiind faptul cã, în comuna respectivã, domiciliazã cinci persoane cu insuficienþã renalã care trebuie sã facã dializã o datã la douã zile. Numai cã, în afarã de acestea cazuri speciale, mai sînt ºi alte categorii de bolnavi care cheamã Salvarea pentru a ajunge la spital. O adevãratã dramã s-a întîmplat vineri searã, 30 iunie, cînd un bãrbat în vîrstã de 42 de ani, din Piatra ªoimului, care trebuia sã ajungã foarte repede la spital, a murit din cauzã cã familia nu a solicitat Ambulanþa, de teamã cã nu poate ajunge. Constantin Teleucã s-a tãiat la o mînã în sticla unui geam. Membrii familiei s-au agitat sã facã rost de o maºinã particularã cu care sã ajungã la spital, dar nu au gãsit. În final, un sãtean l-a transportat pe bãrbat pînã la podul din Ronov, de unde a fost preluat de o autosanitarã. Numai cã, între timp, bãrbatul a suferit o hemoragie masivã, care i-a provocat un stop cardio-respirator.
Pacientul a fost resuscitat atît de cadrele medicale de la Ambulanþã, cît ºi de cele de la Unitatea de Primire a Urgenþelor de la Spitalul Judeþean, dar nu a putut fi salvat.
Au fost ºi consilieri locali care au venit cu soluþii: „poate cerem ajutorul armatei pentru un pod de pontoane, ca la Mãrãcineni“, sugera Vasile Airinei, consilier local la Piatra ªoimului. Dupã ce i-a ascultat pe toþi, inginerul Popuþoaia, reprezentantul SC Socin, a explicat ºi necazurile pe care le are constructorul. „Proiectul a fost pentru un debit calculat al Bistriþei de pînã la 40 mc/ s, rezistam ºi la 60 mc/s, dar ne-am trezit cu debite de 400 mc/s. Avem utilaje performante, dar proiectantul a dispus sã nu folosim utilaje care produc vibraþii. ÃŽn ce priveºte varianta provizorie, ea nu a fost prevãzutã de proiectant. ªi ca sã fim cinstiþi, un pod provizoriu poate prelua la un debit de 40-50 mc/ s, iar nu la 200 mc/ s, cum sînt acum. Oricum, va trebui închisã ºi circulaþia pietonalã pe actualul pod, la un moment dat, ca sã putem definitiva lucrãrile, în condiþiile în care, acum, lucrãm la culee. Azi ºtim cã facem podul în trei luni, în condiþiile în care luna iunie a fost pierdutã din cauza ploilor.“
Vlad Marcoci, preºedintele Consiliului Judeþean spunea cã nu banii sînt problema. „Avem linia de creditare deschisã, dacã e nevoie de o suplimentare pentru a construi o variantã provizorie sînt convins cã o voi obþine cu ajutorul votului consilierilor judeþeni. Problema e soluþia tehnicã ce va trebui gãsitã. De altfel, l-am invitat sã vinã, dupã-amiazã, pe profesorul Varlam de la Iaºi, proiectantul, sã ne dea o soluþie.“
Vicepreºedintele Dumitru Badea a fost sceptic în ce priveºte ajutorul pe care l-ar putea da armata cu construcþia unui pod de pontoane, pentru cã a mai apelat la ei ºi, deºi au promis iniþial, nu l-au mai fãcut pînã la urmã. Rãmîne o speranþã cã „vorba bunã“ pusã de mai marii judeþului, apelarea ºi la sprijinul politic pe lîngã cei cu putere de decizie în MApN care sã conducã la construirea unui pod de pontoane, în situaþia în care aceasta va fi soluþia tehnicã ce va fi adoptatã pînã la urmã. Dupã o vizitã la faþa locului ºi discuþii cu propuneri de diverse variante, de la pod de pontoane, la pasarelã sau chiar pod din lemn, reprezentanþii Consiliului Judeþean au plecat cu promisiunea fãcutã aleºilor locali cã se vor întîlni din nou miercuri, dupã ce se vor consulta cu proiectantul ºi vor face hîrtiile de rigoare cãtre MApN. Reamintim cã un pod provizoriu a fost construit în apropierea celui în renovare, dar el este, acum, sub ape pentru cã, din acumulãrile de pe Bistriþa, se deverseazã continuu de circa o lunã, din cauza precipitaþiilor.
|
Autentificare
