Comune rupte de Europa
• din 83 de localitãþi, doar 62 au rãspuns la un chestionar trimis de la Prefecturã • numai 9 localitãþi sînt înregistrate în Sistemul Electronic Naþional • 15 consilii locale nu sînt conectate la Internet • ÃŽnregistrarea în Sistemul Electronic Naþional a localitãþilor din judeþul Neamþ se realizeazã greu, în principal datoritã lipsei dotãrilor, dar ºi dezinteresului manifestat de autoritãþile locale. Deºi existã prevederi legale în acest sens, dacã ar fi sã amintim numai Legea nr. 161/ 2003 privind mãsurile pentru asigurarea transparenþei în exercitarea demnitãþilor publice, a funcþiilor publice ºi în mediul de afaceri, prevenirea ºi sancþionarea corupþiei, la nivelul judeþului Neamþ situaþia este tristã, din 83 localitãþi doar 9 fiind înregistrate în Sistemul Electronic Naþional.
Pentru a afla stadiul informatizãrii la nivelul judeþului, Prefectura a trimis un chestionar la nivelul tuturor consiliilor locale, iar dupã centralizarea datelor, concluziile sînt îngrijorãtoare: din cele 62 de localitãþi care au rãspuns la adresa Prefecturii, doar 18 consilii locale au site propriu, 33 nu au un cont propriu de e-mail, iar 15 nu sînt conectate la Internet. Reprezentanþii din 21de unitãþi, printre care Borca, Crãcãoani, Girov, Zãneºti sau Vînãtori Neamþ, nu s-au obosit sã rãspundã la chestionarul autoritãþii judeþene. Foarte supãrat pe situaþia existentã, Toader Mocanu, prefectul judeþului, a declarat: „Dacã puteam, îi rupeam în amenzi. Toþi motiveazã cã nu au oameni pregãtiþi, cã salariile în administraþia publicã sînt mici ºi neatractive pentru informaticieni, dar nici nu fac nimic pentru a pregãti oamenii pe care îi au, deja, sau sã încadreze tineri cu adevãrat dornici sã înveþe. Am impresia cã la angajare, în unele primãrii sînt cu totul alte criterii, altfel cum am avea atîtea fine, nepoþi sau mai ºtiu eu ce rubedenii ale aleºilor pe posturi din administraþie?“.
Sîntem, totuºi, în secolul XXI ºi lipsa unei conectãri la Internet te þine departe de restul lumii ºi mai ales începînd de anul viitor, cînd sperãm cã, dupã aderare, vom avea posibilitatea sã accesãm mai mulþi bani europeni, lipsa unei minime pregãtiri ne va pune în situaþia delicatã de a putea primi bani, dar nu vom ºti ce ºi cum sã facem sã-i folosim. De ce sã nu recunoaºtem cã ºi pentru primari e greu sã convingã un tînãr ºcolit care - chiar dacã nu e informatician - are habar de programe europene sau de Internet, sã vinã la un salariu de 4 milioane pe lunã, fãrã sã-i poatã oferi o locuinþã, posibilitatea unui trai minim decent, ca sã nu mai vorbim despre drumurile distruse ºi de posibilitãþile de distracþie ca ºi inexistente. Deocamdatã, singura soluþie întrevãzutã de autoritãþile judeþene este doar unirea eforturilor mai multor comunitãþi locale, aºa cum deja au demarat un proiect de asociere cele 12 comune din zona Roman, astfel încît, punînd mînã de la mînã, sã poatã pregãti un specialist, sã achiziþioneze tehnicã de calcul ºi, împreunã, sã demareze programe în folosul comun al acestora.
|
Autentificare
