NunĂži pe datorie

• ĂŽn unele sate din vecinĂŁtatea Romanului, „darul“ de nuntĂŁ se plĂŁteÂşte ulterior... la pensie sau cĂŽnd se ia ajutorul social • nuntaÂşii sĂŽnt trecuĂži „la caiet“, cu suma pe care o vor da, pe bazĂŁ de semnĂŁturĂŁ • economia de piaÞã face ca, mai ĂŽntĂŽi, sĂŁ fie anunĂžatĂŁ „nota de platĂŁ“, pentru ca mesenii sĂŁ Âştie cum sĂŁ „se orienteze“ •

SĂŁrĂŁcia din mediul rural s-a rĂŁsfrĂŽnt Âşi asupra evenimentelor fericite din viaĂža unor tineri, cum ar fi nunta, ĂŽn unele sate din vecinĂŁtatea municipiului Roman ajungĂŽndu-se chiar la ĂŽnscrierea mesenilor „la caiet“ pentru darul miresei din noaptea nunĂžii. NuntaÂşii sĂŽnt trecuĂži la „condicuÞã“, pe bazĂŁ de semnĂŁturĂŁ, plata urmĂŽnd sĂŁ fie fĂŁcutĂŁ... la ĂŽncasarea pensiei sau a ajutorului social. AceastĂŁ practicĂŁ este ĂŽn folosul „ambelor pĂŁrĂži“, ĂŽntrucĂŽt ĂŽnsurĂŁĂžeii „au nevoie de oameni“, iar invitaĂžii, prinÂşi „la strĂŽmtorare“, sĂŁ-Âşi poatĂŁ onora obligaĂžiile. Metoda a fost copiatĂŁ dupĂŁ comerĂžul rural unde, de obicei, caietul este cel mai bun „registru de casĂŁ“ pentru ĂŽntreprinzĂŁtorul „descurcĂŁreĂž“. . „Am fost, la sfĂŽrÂşitul acestei sĂŁptĂŁmĂŽni, la o nuntĂŁ a unei cunoÂştinĂže ĂŽntr-o localitate situatĂŁ la 12 kilometri de municipiul Roman. M-am interesat din timp, cam cĂŽt «merge masa» pentru a fi pregĂŁtitĂŁ, fĂŁrĂŁ a mĂŁ face de rĂŽs. Am rĂŁmas, ĂŽnsĂŁ, suprinsĂŁ, cĂŽnd o serie din nuntaÂşi au anunĂžat darul miresei, iar, la platĂŁ, au fost trecuĂži pe un caiet, ĂŽn care, rĂŽnd pe rĂŽnd, a semnat fiecare ĂŽn dreptul numelui Âşi a sumei datorate. Am aflat de la vecinii de masĂŁ cĂŁ oamenii vor plĂŁti cĂŽnd vor lua salariul, pensia sau ajutorul social. În caiet este trecutĂŁ Âşi data cĂŽnd este «scadenĂža». SincerĂŁ sĂŁ fiu, nu am crezut cĂŁ sĂŁrĂŁcia poate genera Âşi asemenea soluĂžii. Pe de altĂŁ parte, este Âşi aceasta o modalitate ca omul de rĂŽnd sĂŁ poatĂŁ fi alĂŁturi de mire Âşi mireasĂŁ la cel mai fericit eveniment din viaĂža acestora“, a declarat Roxana S., din Roman.
DacĂŁ, la prima vedere, acest lucru pare hilar, o analizĂŁ a fenomenului aratĂŁ cĂŁ nivelul de trai al românilor a scĂŁzut la cote alarmante, iar cetĂŁĂžeanul „amĂŁrĂŁÂştean“, dar Âşi cei care au avut „ceva cheag“ Âşi s-au „privatizat“, cautĂŁ, tot timpul, noi metode de a reduce impactul sĂŁrĂŁciei. Ne ĂŽntrebĂŁm pe cĂŽnd Âşi la obiceiul cu „furatul miresei“, ginericĂŁ, atunci cĂŽnd ĂŽÂşi recupereazĂŁ viitoarea consoartĂŁ, sĂŁ fie trecut la „condicuÞã“, pe bazĂŁ de semnĂŁturĂŁ Âşi cu data cĂŽnd va plĂŁti „despĂŁgubirea“. ÎnsĂŁ, ce se va face bietul mire dacĂŁ, dupĂŁ plata tuturor cheltuielilor cu ocazia nunĂžii, din dar nu va mai rĂŁmĂŽne nimic? Francisc P., din comuna SĂŁbĂŁoani, a precizat cĂŁ, ĂŽntr-adevĂŁr, noul sistem al „bacÂşiÂşului miresei“, se practicĂŁ des ĂŽn ultima perioadĂŁ. „SĂŽnt oameni care trĂŁiesc de azi pe mĂŽine Âşi ĂŽÂşi drĂŁmuiesc fiecare ban. ÎnsĂŁ, la evenimentele fericite din viaĂža vecinilor, cum ar fi nunĂžile Âşi botezurile, toĂži vor sĂŁ participe. ÂŞi atunci, la ĂŽnĂželegere cu pĂŁrinĂžii mirelui sau miresei, stabilesc sĂŁ plĂŁteascĂŁ dupĂŁ cĂŽteva zile, atunci cĂŽnd vor face rost de bani. La rĂŽndul meu, am un mic chioÂşc mixt, ĂŽn curtea casei. Vin vecinii care nu au bani sĂŁ plĂŁteascĂŁ produsele pe care le-au achiziĂžionat. Atunci, ĂŽn mod tacit, apelĂŁm la caiet, iar omul vine Âşi achitĂŁ datoria la termenul stabilit. Mai sĂŽnt unii care uitĂŁ sĂŁ plĂŁteascĂŁ sau ĂŽntĂŽrzie mult cu plata. Este drept, aceÂştia sĂŽnt din ce ĂŽn ce mai rari, iar cei rĂŁu-platnici nu mai sĂŽnt serviĂži pe datorie“, a explicat rostul „condicuĂžei“ ĂŽntreprinzĂŁtorul din localitatea SĂŁbĂŁoani.
FOTO: DistracĂžia de la nunĂži, ĂŽn mediul rural, mai nou, poate fi plĂŁtitĂŁ Âşi... la pensie sau ajutor social