Nemþenii, în topul falsificãrii de documente
• într-o statisticã întocmitã de Poliþia de Frontierã, Neamþul se aflã pe locul 6, prin numãrul infracþiunilor de acest gen • majoritatea celor care se preteazã la asemenea fapte au între 20 ºi 30 de ani Nemþenii se situeazã în fruntea unui top neonorant, întocmit de Poliþia de Frontierã din România, referitor la utilizarea unor paºapoarte false sau alte documente oficiale falsificate. Potrivit acestui clasament, pe primul loc se situeazã bucureºtenii, care apeleazã cel mai des la acte contrafãcute, în speranþa cã vor înºela vigilenþa poliþiºtilor ºi vor putea trece graniþa. Pe locurile imediat urmãtoare se aflã locuitorii din judeþele Dolj, Maramureº, Cluj, Bistriþa Nãsãud dupã care, pe locul ºase urmeazã judeþul Neamþ, urmãtoarele douã poziþii fiind ocupate de prahoveni ºi suceveni. Pentru cã, în semestrul întîi al acestui an, a crescut substanþial numãrul celor care încearcã sã iasã din þarã cu documente false, în scopul prevenirii ºi combaterii fraudei în documente, Poliþia de Frontierã s-a dotat cu aparaturã ºi dispozitive de ultimã generaþie, capabile sã ajute la descoperirea falsurilor. Astfel, se utilizeazã comparatoarele video-spectrale ce sînt, deja, folosite în punctele de trecere a frontierei de nord ºi est, precum ºi în aeroporturi. Acestea analizeazã datele din documente în mai multe moduri - cu luminã albã, ultraviolete, infraroºu ºi filtre de culoare. Probabilitatea ca un document falsificat sã poatã trece aceste teste este minimã, dacã nu chiar nulã. Cel mai uzitate metode de încercare de fraudã constau în legitimarea în punctele de frontierã cu paºapoarte false sau falsificate, ori în prezentarea documentele altor persoane, în speranþa cã asemãnarea cu titularii paºapoartelor le va permite continuarea ilegalã a cãlãtoriei. Motivele invocate de cei care sãvîrºesc astfel de fapte sînt din cele mai variate: „visul“ de a se reîntoarce în þãrile de unde au fost returnaþi, dorinþa de a cãlãtori în þãrile unde accesul le este permis numai în baza vizelor obþinute de la reprezentanþele diplomatice, dar sînt ºi persoane care au intenþia de a se sustrage de la rãspunderea penalã sau contravenþionalã pentru anumite fapte comise. Statisticile aratã cã, în primele 6 luni ale anului 2006, poliþiºtii de frontierã au descoperit 202 paºapoarte false, ori falsificate, precum ºi aproximativ 200 de alte tipuri de documente contrafãcute (permise de rezidenþã, de conducere, cãrþi de identitate, invitaþii, vouchere, cãrþi verzi etc.), de care diferite persoane - cetãþeni români sau strãini - intenþionau sã se foloseascã pentru a trece ilegal frontiera de stat. Din punct de vedere al metodei folosite, se evidenþiazã o creºtere a substituirilor de persoanã, adicã legitimarea cu un paºaport eliberat pe numele altei persoane, 107 cetãþeni încercînd sã iasã din þarã în acest fel. De asemenea, paºapoartele de tip vechi, care mai sînt valabile doar pînã în 2007, dau mari bãtãi de cap poliþiºtilor, pentru cã sînt mult mai uºor de falsificat, numãrul elementelor de siguranþã fiind minim. Analizele fãcute de oamenii legii au demonstrat cã tinerii cu vîrste cuprinse între 20 ºi 30 de ani riscã cel mai mult ºi folosesc acte false. ÃŽn momentul depistãrii persoanelor care recurg la astfel de metode, poliþiºtii de frontierã le întrerup cãlãtoria, luînd, totodatã, mãsura întocmirii actelor premergãtoare pentru sãvîrºirea infracþiunilor de fals, uz de fals, fals material în înscrisuri oficiale sau complicitate la sãvîrºirea acestei infracþiuni etc.
|
Autentificare
