 Problemele de la Agapia vor fi raportate la Bruxelles
• reprezentanþii Delegaþiei Comisiei Europene în România vor sesiza Bruxelles-ul privind problemele care s-au ivit la implementarea proiectului de la Agapia • nemulþumirile sînt legate de modul în care se deruleazã proiectul de reabilitare a zonei Mãnãstirea Agapia • aceºtia aratã cu degetul spre societatea Diekat, firma care a cîºtigat licitaþia ºi spre consultantul lucrãrilor - societatea spaniolã Inocsa • „Sîntem disperaþi de ce se întîmplã acolo ºi nu este exclus sã solicitãm sistarea lucrãrilor“, ne-a declarat Anca Rãducu, reprezentant al Delegaþiei Comisiei Europene • consultantul lucrãrii, firma spaniolã Inocsa Inginieria SA, nu comenteazã situaþia Relaþia României cu Uniunea Europeanã riscã sã fie afectatã din cauza modului în care sînt cheltuite sumele de bani destinate unor proiecte cu finanþãri nerambursabile. ªi nu ne referim la faptul cã cineva ºi-ar însuºi aceºti bani, ci la modul în care sînt ei folosiþi. Nepãsarea ºi neseriozitatea au fãcut ca, pînã acum, România sã piardã numeroase fonduri nerambursabile. Grav este ºi faptul cã, acolo unde s-au obþinut finanþãri, treaba nu merge. ÃŽn aceastã categorie intrã ºi proiectul de reabilitare a zonei Mãnãstirii Agapia. Finanþate în mare parte cu bani europeni, lucrãrile sînt departe de a fi finalizate în condiþiile în care primul termenul de finalizare (15 iulie) a fost depãºit. Cum era de aºteptat, situaþia de la Agapia a atras atenþia instituþiilor care monitorizeazã acest proiect. Din nefericire, semnalele nu sînt deloc bune, reprezentanþii Delegaþiei Comisiei Europene în România fiind profund dezamãgiþi de ceea ce se întîmplã pe ºantierul din comuna nemþeanã. Aºa cã cele ce se petrec vor fi raportate la Bruxelles, iar acest lucru va reprezenta o nouã palmã datã României, o þarã care aspirã sã intre în Uniunea Europeanã. Cît priveºte vinovaþii, nu sîntem noi în mãsurã sã ne pronunþãm. O fac alþii, cu atribuþii în acest sens fiind reprezentanþii Delegaþiei Comisiei Europene în România, organism care monitorizeazã toate proiectele fãcute în România cu bani de la Uniunea Europeanã. ÃŽn cazul proiectului de la Agapia, Delegaþia Comisiei Europene este convinsã cã principalul vinovat în derularea acestui proiect este societatea Diekat SA, antreprenorul general al lucrãrii. Nu este iertatã nici firma de consultanþã spaniolã - Inocsa Inginieria SA - însãrcinatã cu supervizarea lucrãrilor.
„Pot spune chiar cã este o ruºine ce se întîmplã“
„Este o istorie întreagã cu acest proiect ºi sîntem disperaþi de ce se întîmplã acolo. Pot spune chiar cã este o ruºine ce se întîmplã. De ceea, ne gîndim serios sã sistãm lucrãrile ºi asta pentru cã firma constructoare mai mult stricã decît reabiliteazã. ªi nu ne permitem sã ne batem joc de patrimoniul cultural. Preferãm sã sistãm lucrãrile ºi sã pierdem niºte bani decît sã lãsãm ca lucrurile sã continue în ritmul ãsta. Nu s-a finalizat absolut nimic pînã acum, nici canalizarea, nici staþia de epurare... De reabilitarea cãsuþelor nici nu mai vorbesc. Pînã în acest moment, nu a fost terminatã nici mãcar una. Pe lîngã aceasta, reabilitarea care se face este discutabilã. Nu ºtim cum se lucreazã acolo, dar ne îndoim cã se respectã proiectul. Reprezentantul firmei Inocsa ar trebui sã supervizeze lucrãrile 24 de ore din 24, însã nu ºtim ce se întîmplã cã, pînã acum, nu a tras nici un semnal de alarmã. Ne gîndim serios la ceea ce o sã facem ºi cred cã o sã-i spunem ºi premierului ºi celor de la finanþe. Sãptãmîna viitoare, o sã ne întîlnim cu toþi cei implicaþi în acest proiect ºi o sã luãm mãsurile ce se impun. Nu se poate aºa, pentru cã, în ritmul ãsta, lucrarea nu va fi finalizatã niciodatã. Dacã nu o sã ne înþelegem, o sã anulãm licitaþia ºi o sã organizãm alta. Vor fi alþi bani la mijloc, însã statul român va pierde banii daþi pînã acum. Societatea Diekat a avut ºi banii necesari ºi proiectul, însã nu a reuºit sã se descurce. Preferãm sã pierdem niºte bani, decît sã fie distruse toate casele monahale“, a declarat Aura Rãducu, team leader pe infrastructurã în programe PHARE, la Delegaþia UE.
Control surprizã
Luiza Popescu, reprezentant al Delegaþiei UE, a fãcut, în cursul sãptãmînii trecute, o inspecþie pe ºantierul de la Agapia. „A fost un control surprizã ºi am constatat cã nu se miºcã nimic acolo.
Nu se lucra nici la canalizare, nici la staþia de epurare. Numai la cãsuþe erau vreo 10 muncitori care mai mult stãteau decît munceau. Conform contractului de lucru, proiectul trebuia finalizat pe data de 8 iulie. Am prelungit termenul pînã pe 31 octombrie, cu speranþa cã se va face ceva, însã este puþin probabil. Au început reabilitarea mai multor cãsuþe, însã nu au terminat nici una. Consider cã cei de la Diekat nu pot sã realizeze aceastã lucrare. Sînt foarte supãratã pentru cã nu ar fi trebuit sã-i acceptãm. Acolo este mai multã distrugere decît reabilitare; materialele sînt folosite aiurea, iar dacã intri într-o cãsuþã, te iei cu mîinile de cap. Nu ºtim ce s-a întîmplat, pentru cã societatea Diekat a primit banii la timp. Dacã au ajuns sau nu la firmele care lucreazã în subantreprizã nu ºtim, pentru cã nu avem control asupra prestatorilor de servicii. Am constatat, de asemenea, cã inginerul societãþii Inocsa mai mult se aflã în concediu la Agapia, decît cu treabã. De cîte ori am fost acolo, nu l-am gãsit niciodatã pe ºantier, iar el ar trebui sã urmãreascã lucrarea 24 de ore din 24. Angajatorul, respectiv Ministerul Integrãrii Europene, ar trebui þinut la curent cu tot ce se întîmplã, însã nici Diekat-ul ºi nici Inocsa nu au reclamat problemele. Vom face un raport la Bruxelles ºi vom cere un audit pe proiect în execuþie. Este de preferat sã sistãm lucrãrile, decît sã fie distruse în continuare“, a declarat Luiza Popescu, reprezentant al Delegaþiei UE. Am încercat sã obþinem un punct de vedere oficial ºi din partea societãþii Inocsa Inginieria SA, însã am fost refuzaþi. Dupã ce a discutat (n.n. - în limba englezã) cu ºeful ei, o doamnã ne-a comunicat sec: „Noi nu avem nimic de comentat vizavi de aceastã lucrare. Luaþi legãtura cu Ministerul Integrãrii“.
Acelaºi refuz l-am întîlnit ºi în cazul societãþii Diekat SA. Aºa cum precizam în articolul publicat ieri, directorul Diekat este plecat în Spania, iar subordonaþii sãi nu ne-au putut oferi informaþiile solicitate.
Direcþia pentru Culturã n-are competenþe
ÃŽn legãturã cu acþiunea de reparare ºi reabilitare a satului mãnãstiresc de la Agapia, am fost curioºi sã aflãm ºi pãrerea directorului Direcþiei pentru Culturã, Culte ºi Patrimoniu Cultural Naþional a judeþului Neamþ, Adrian Alui Gheorghe. „Raportîndu-ne la fondurile care au fost destinate monumentelor istorice ºi de artã din judeþul Neamþ, cred cã Agapia este pe primul loc. De altfel, acolo a fost o problemã mai complexã. ÃŽntrucît biserica Mãnãstirii Agapia a fost construitã fãrã temelie - lucru descoperit abia prin anul 1993 de cãtre constructorii veniþi sã facã reabilitarea - s-a impus realizarea unei subfundaþii prin ceea ce se numeºte subzidire ºi care, vã daþi seama, a costat enorm. ÃŽn alte condiþii, dacã nu ar fi adãpostit pictura lui Nicolae Grigorescu ºi dacã nu ar fi avut vechimea pe care o are, sînt convins cã monumentul ar fi fost abandonat. Cu atît mai mult cu cît, prin folosirea lemnului în locul cãrãmizii epuizate, una din turle s-a înclinat.
În ceea ce priveºte satul mãnãstiresc, pot sã vã spun cã noi am fãcut fiºa fiecãrei construcþii în parte avînd, în sfîrºit, o imagine globalã asupra acestui spaþiu. Beneficiarul lucrãrii este chiar mãnãstirea, iar firma care a fost însãrcinatã cu aceastã lucrare a fost aleasã direct de cãtre Ministerul Culturii ºi Cultelor.
Noi sîntem doar observatori a ceea ce se întîmplã acolo ºi dacã vedem un lucru neconform cu legislaþia în vigoare ºi cu ceea ce trebuie sã se întîmple la reabilitarea unui monument, intervenim ºi anunþãm la minister. Deci, nu avem o implicare directã, nu ºtim nici sumele care se investesc într-o asemenea lucrare de mari dimensiuni. Cu atît mai mult cu cît sumele sînt etapizate, defalcate ºi apar periodic. Fiind vorba de faptul cã nu am primit nici o competenþã în acest sens, la o lucrare care dureazã din 1993 ºi asumatã în totalitate de cãtre Miniterul Culturii, noi nu putem fi decît observatori“, a declarat ºeful instituþiei nemþene.
|
Autentificare
