 „Cred cã întreg dosarul «rãpirii din Irak» ar trebui desecretizat“
• interviu realizat cu senatorul PNL de Neamþ ªerban Strãtilã Reporter: Se cautã ºefi pentru SRI, SIE ºi „Doi º‘un sfert“. Credeþi cã vechii ºefi au fost demiºi sau au demisionat, varianta oficialã, dar extrem de controversatã?
ªerban Strãtilã: Din punct de vedere legal, þinînd seama ºi de prevederile Constituþiei, existã unele semne de întrebare asupra procedurilor de înlocuire a acestora. De exemplu, dl. Alexandru Radu Timofte a depus o cerere de încetare a mandatului ºi nu o demisie. Pentru cã aceastã cerere nu a fost depusã la Parlament -instituþie care l-a numit -, din punct de vedere legal, domnia-sa se aflã încã la conducerea SRI. Sigur cã acestea sînt chestiuni de formã care vor trebui rezolvate. Din pãcate, din reacþiile ºi comentariile ulterioare, nu am reþinut ºi o asumare a rãspunderii pentru deficienþele din activitatea instituþiilor pe care le-au coordonat. Cu excepþia SIE, toþi ceilalþi aveau la dispoziþie structuri puternice ºi substanþial finanþate, precum ºi baza legalã pentru a nu permite dispariþia unui suspect de terorism. Dacã, într-adevãr, SIE nu este în mod direct responsabil de monitorizarea pe teritoriul þãrii a suspecþilor de terorism, celelalte instituþii puteau face acest lucru ºi încercãrile de a pasa responsabilitatea nu fac decît sã-i umple de ridicol pe unii din ºefii demisionari. ªtiu cã în serviciile secrete lucreazã foarte mulþi profesioniºti cu înaltã calificare a cãror muncã, din pãcate, nu este valorificatã de conduceri ºi de responsabilii Comunitãþii de Informaþii. În concluzie, consider cã asumarea cu demnitate a rãspunderii este mai importantã decît aspectul formal al demiterii sau demisiei.
Rep.: Pe cine ºi-ar dori PNL în fruntea serviciilor secrete?
ª.S.: Conform declaraþiilor oficiale ale domnului Cãlin Popescu-Tãriceanu, PNL susþine numirea de persoane neimplicate politic în aceste funcþii. Sper ca domnul preºedinte Traian Bãsescu sã aprecieze acest punct de vedere ºi sã facã cît mai repede nominalizãri pentru înlocuirea ºefilor de la SIE ºi SRI. Este adevãrat cã orice persoanã ar veni în fruntea acestor servicii, nu le va putea reforma fãrã sprijin politic ºi fãrã restructurãri drastice la comanda lor. Bineînþeles, ºi legislaþia în domeniu va trebui revizuitã. Condiþionarea numirii noilor conduceri de adoptarea fãrã dezbatere publicã a legilor siguranþei naþionale nu este corectã ºi cred cã, în aceastã problemã, domnul preºedinte Bãsescu ar trebui sã fie mai sensibil la opiniile societãþii civile ºi chiar la ale politicienilor. Chiar dacã existã multe neajunsuri în funcþionarea Parlamentului, nu este admisibil sã i se conteste rolul de for de dezbatere ºi de control asupra serviciilor secrete. Sã nu uitãm cã legile siguranþei naþionale susþinute de Preºedinþie, au fost de fapt elaborate în „laboratoarele“ SRI ºi clasificate drept „secret de serviciu“. Chiar ºi ideea de a secretiza un proiect de lege -cînd este obligatorie dezbaterea publicã ºi cunoaºterea legilor de cãtre toþi cetãþenii- ne poate da o indicaþie despre mentalitãþile autorilor.
„Victime sîntem noi, cetãþenii care plãtim impozite ºi taxe pentru a fi protejaþi ºi nu sfidaþi, dezinformaþi sau urmãriþi degeaba“
Rep.: Scandalul rãpirii ziariºtilor a fãcut valuri ºi iatã cã mai continuã. Credeþi cã vor mai fi ºi alte urmãri, eventual alte victime?
ª.S.: La pensiile de zeci sau sute de milioane pe care le pot încasa demisionarii, nu cred cã îi putem considera drept „victime“. Victime sîntem noi, cetãþenii care plãtim impozite ºi taxe pentru a fi protejaþi ºi nu sfidaþi, dezinformaþi sau urmãriþi degeaba. Cred cã întreg dosarul „rãpirii din Irak“ ar trebui desecretizat. Nu pot sã înþeleg ce atingere poate aduce siguranþei naþionale dezvãluirea întregii operaþiuni. Dacã, într-adevãr, serviciile secrete au lucrat exemplar ºi, printr-o acþiune „specificã“, au reuºit eliberarea celor trei jurnaliºti, nu am face decît sã le reparãm imaginea destul de ºifonatã în acest moment. Ce ne facem însã dacã vom descoperi cã nu a fost vorba decît de o negociere a preþului de rãscumpãrare? ÃŽn orice situaþie, cetãþenii Romãniei au tot dreptul sã cunoascã adevãrul complet pentru cã numai de pe baze corecte se poate porni reforma în domeniul siguranþei naþionale.
Rep.: PNL nu renunþã la retragerea din Irak. N-o sã ne punem rãu cu „unchiul Sam“?
ª.S.: PNL nu face decît sã exprime voinþa majoritãþii populaþiei. Toate sondajele de opinie confirmã cã peste 60% dintre cetãþeni sînt pentru retragerea din Irak a trupelor române. Nici un angajament internaþional nu poate fi mai presus decît voinþa popularã. Sînt sigur cã SUA vor înþelege aceastã situaþie, aºa cum au înþeles ºi în cazul celorlalþi aliaþi care ºi-au retras trupele. Sigur cã putem discuta asupra modului de prezentare a iniþiativei PNL. Poate ar fi trebuit sã iniþiem strîngerea de semnãturi ºi abia dupã aceea sã se facã propunerea în CSAT, dar iniþierea retragerii este corectã ºi susþinutã de opinia publicã. Bineînþeles, calendarul de retragere va trebui stabilit cu partenerii americani ºi nici nu e nevoie sã fie public în amãnunt. Nu voi relua argumentele de ordin social, moral, de drept internaþional ºi financiare care susþin demersul nostru, dar, în calitate de parlamentar ºi de cetãþean sînt ferm convins cã soldaþii români nu au ce cãuta în Irak ºi Afghanistan ºi fac apel la toþi cei care sînt de aceeaºi pãrere sã semneze pe listele iniþiate de PNL. Este o problemã de atitudine civicã ºi de demnitate naþionalã pe care trebuie sã ne-o asumãm dacã dorim sã fim consideraþi cu adevãrat europeni.
|
Autentificare
