Releul Pietricica. Poetul din Bazar (II) cu relaþii la nudibarul lui Omar
ªi fiindcã nu au crezut pietrenii, acum cîteva zile, cã în Monitorul de Neamþ au putut sã aparã douã poezii licenþioase, foarte apreciate (cã am primit telefoane ºi ne monitorizãm pe Internet), la cererea cititorilor, ne repetãm. Cu încã douã poezii din volumul „Licenþioase“. Pe poetul Liviu Viºan, drag mie de cam 30 de ani, l-am gãsit, dupã cum am mai spus, întins pe un ziar, în Bazar, lîngã Cuejdi, printre alte cãrþi puse la vînzare de un ins. Iatã o poezie de sezon estival (ºi chiar marital, columbean):
PASTEL
Ce bine le stã vara la gagici
pînza topitã ºi machiajul kitsch
rujul strident ºi cearcãnul fovist
din care-ºi fac bancherii ametist.
Priveºte-le cum trec cu pasul drept,
ºi-aruncã-n vînt cucuiele din piept
ºi-n rugãmintea, Doamne, ce o-ndrug,
din sfîrcuri sã-mi baþi cuie la coºciug.
Mai spunînd cã prefaþa cãrþii, numitã „Licenþioasele d’abord“, este scrisã de un alt bun amic de-al nostru, numitul George Astaloº, vizitator al Pietrei, care începe tranºant: „Liviu Viºan este un menestrel al asfalturilor fierbinþi (...)“, sã o punem de-un Haissam:
CÎNTEC DE BODEGÃ ARABÃ
Gagici în blugi cu pãrul pai
trec noaptea singure pe Splai,
mai sus de pod ºi de Regie,
unde bãieþii poartã ºiº
dupã o prizã de haºiº,
sã aibã moacã cilibie.
Neonul gîlgîie de lapte
ºi atmosfera cere fapte
la nudibarul lui Omar
clãdit pe galbene dudui,
cliente ale nimãnui.
Sãrutul zace pe pahar
Ca libelula-n insectar.
Vinul ºi vodca ies prin pori
amestecate cu sudori,
la ora cînd vin copiliþe,
basarabence dansatoare
subþiri ºi cu arcanul mare,
capabile sã-þi facã fiþe.
Privirea cautã îndelung
marfã giugiuc cu cracul lung
ºi þîþe în bandulierã,
da, da, aici sã vii poete
cînd þi se face dor de fete,
ohoo, ce cîrciumã prosperã!
Acestea fiind spuse, chiar sub Releul Pietricica, pe o cãldurã infernalã, mai lãsãm niºte licenþioase pentru la toamnã ºi pentru la iarnã, chiar în lectura autorului care tot m-a ameninþat cã vine la Piatra, de nu mai ºtiu cîte ori. „Golanului“ i-a plãcut cartea, a absolvit ªcoala de Ofiþeri, apoi, în paralel, Ziaristica ºi Filozofia. Dar, cum spunea cineva mare, nu i-a ajutat la nimic. Acum este un tînãr locotenent-colonel în rezervã. Am cãrþile lui serioase în bibliotecã, dar asta, Licenþioasele, pe care o aºteptam cel mai tare, un sîmbure de încolþit amintiri boeme, am gãsit-o în Bazar, pe un ziar, alãturi de Hugo, Zola, Tehnica aºchierii lemnului, Almanah Flacãra 1985, în fine, altele, amestecate.
|