 Pãmînt revendicat din vis
• un sãtean din Traian se judecã de dupã Revoluþie pentru pãmînt • acesta a avut sau are procese cu Primãria Sãbãoani, Comisia Judeþeanã de Fond Funciar ºi cei 10 fraþi • bãtrînul spune cã tatãl sãu l-a îndemnat, prin vis, sã se intereseze de dreptul familiei sale • „atu-ul“ lui Carol Pal este un act de pe vremea lui Cuza, dar nu poate dovedi continuitatea posesiei • Carol Pal, în vîrstã de 68 de ani, din satul Traian, comuna Sãbãoani, se judecã, de la Revoluþie, cu cei 10 fraþi, Comisia Localã de Fond Funciar din localitatea de baºtinã ºi Comisia Judeþeanã de Fond Funciar, întrucît doreºte sã intre în posesia unei suprafeþe de circa 1,7 hectare de teren, situat de o parte ºi de alta a DN2-E85, la intrarea în Traian, intravilan. Recent, bãtrînul a fãcut o nouã revendicare, conform „Legii Flutur“ (Legea 247/2005), menþionînd cã nu crede cã va primi dreptatea, aºa cum o considerã el, deºi „este burduºit“ de acte încã de pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza. „Mãrul Discordiei“ îl reprezintã faptul cã tarlaua în cauzã are, în prezent, o valoare foarte mare, întrucît are acces la „europeanã“, bãtrînul vãzîndu-se nevoit sã caute acte de proprietate ale înaintaºilor sãi încã de acum douã secole, mai precis din 1864, anul Reformei Agrare a domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Carol Pal a menþionat cã, dupã Revoluþie, în perioada anului 1991, cînd a apãrut Legea 18, prima a fondului funciar, „i-a apãrut în vis“ tatãl, care l-a îndrumat sã umble dupã dreptul familiei. Aºadar, încã de atunci, bãtrînul a „luat-o înaintea legii“ ºi a pus stãpînire pe terenul care credea, pe baza actelor, cã a fost al bunicului sãu, fãcînd investiþii pe el. Bãtrînul, el însuºi tatã a ºase copii, a turnat patru temelii, garduri din beton, beciuri, a sãpat fîntîni, a plantat vie ºi pomi, ºi a ridicat chiar o troiþã, gîndindu-se sã le asigure viitorul urmaºilor. Numai cã, de atunci pînã în prezent, dureazã un adevãrat „rãzboi al titlurilor de proprietate“ ºi procese peste procese, termene, amînãri ºi cereri peste cereri de strãmutare. ÃŽn acest rãstimp, bãrbatul din Traian a fãcut ºi plîngeri, la ÃŽnalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, Inspectoratul de Stat în Construcþii, Ministerul Administraþiei ºi Internelor ºi Cancelaria Primului Ministru, împotriva conducerilor comisiilor de fond funciar, însã nu a primit, pînã în prezent, nici un rãspuns favorabil. „Este vorba despre o suprafaþã de circa 1,7 hectare din totalul de 5,54 hectare primite de tata de la bunicul meu. Acest teren a dat dajdie, de bunicul, Mihai Mãrtin Pal, unui consãtean, în contul unei datorii. ÃŽntre timp, cel care îi oferise suma a murit, iar înþelegerea cu fiii acestuia a fost sã se foloseascã de teren pînã ce moare el. Nu a fost nici o vînzare-cumpãrare în acest sens, am act de la Arhivele Statului. Numai cã, înainte de colectivizare, nimeni dintre ai noºtri nu s-a mai interesat de acel teren, din cauza cotelor care trebuiau date, aºa cã, în final, moºtenitorii celui care l-a creditat pe bunicul s-au înscris cu parcela în cauzã la CAP. ÃŽn prezent, noi, fraþii, moºtenitorii lui Giurgi Pal, am intrat în posesia titlului de proprietate numai pe circa 4,72 hectare, pãmînt situat tot pe E85, restul a fost dat altora, fãrã drept. S-a fãcut partajul succesoral, dar nu sînt mulþumit de cum s-a fãcut, întrucît eu am construcþii pe teren. Nu mai ºtiu unde sã îmi caut dreptatea ºi nu mai ºtiu ce sã fac. Este un haos“, a menþionat Carol Pal.
Contestatar bun de amendat
Reprezentanþii Primãriei Sãbãoani sînt de o cu totul altã pãrere faþã de bãtrînul reclamant. Primãriþa Valeria Dascãlu, în calitate de preºedinte al Comisiei Locale de Fond Funciar, a menþionat cã „s-a cam sãturat“ de acest caz ºi de ºirul lung de procese, mai ales cã nici o instanþã ºi nici un organism de control nu i-a dat dreptate lui Carol Pal. Aceasta a menþionat cã, la baza eliberãrii titlurilor de proprietate, mai întîi în baza Legii 18/1991, a Legii 1/2000 ºi, mai nou, a Legii 247/2005, stau registrele agricole, de referinþã fiind ºi suprafeþele cu care oamenii s-au înscris în CAP. ÃŽn plus, a existat o mare „tevaturã“ în Neamþ în perioada anului 1996, cînd s-a schimbat „la 180 de grade“ modul în care se fãcea punerea în posesie, fiecare proprietar trebuind „trimis“ la vechiul amplasament al pãmîntului. „Urmare a tuturor proceselor ºi reclamaþiilor fãcute, omul ar fi trebuit sã fie lãmurit cã nu are dreptate. Este vorba despre terenul moºtenit de el ºi fraþi de la pãrinþi, pe care a turnat abuziv cîteva temelii, motiv pentru care se judecã ºi cu rudele. Urmeazã sã-i aplicãm ºi o amendã, pentru aceste construcþii ilegale. A contestat toate actele emise, inclusiv titlul de proprietate pe numele tatãlui sãu. Ar vrea sã diminueze masa succesoralã, iar diferenþa sã fie trecutã pe numele lui, ceea ce nu se poate. Legat de terenul celãlalt, la care face referire cã ar fi fost al lor, toate comisiile ºi instanþele l-au contrazis. ÃŽn prezent, parcela aparþine familiei Balaºcã, ce a cumpãrat-o de la cetãþeanul Ioan Robu. Actele au fost verificate ºi rãsverificate, de comisii ºi paracomisii. Pentru suprafaþa aceasta, Carol Pal a fost ºi condamnat, pentru tulburare de posesie. ÃŽn ultimul timp, s-a folosit de Legea «Flutur», cu o nouã revendicare a pãmîntului în sensul în care m-am referit, procesul fiind strãmutat, la cererea lui, la Iaºi. Nu facem nici un demers în acest sens, sperãm sã îºi dea seama cã nu se poate ca toate instanþele «sã aibã ceva cu el»; aºteptãm verdictul. Are un act de pe vremea lui Cuza, însã nu poate dovedi continuitatea proprietãþii sau a folosirii parcelei. De atunci, s-ar putea ca un teren sã fi fost înstrãinat de cîteva ori, aºa încît, conform legii, se apeleazã la registrele agricole. ÃŽn plus, familia lui Carol Pal nu s-a înscris nici în CAP cu parcela la care se face referire. Este liber sã se adreseze cui vrea, însã nu are dreptate“, a declarat Valeria Dascãlu.
FOTO: Carol Pal a stat aproape numai prin tribunale, în ultimii ani, din cauza pãmîntului
|
Autentificare
