 Arheologia, pasiunea unui profesor din Farcaºa
• profesorul Dumitru Ioniþã susþine cã a descoperit recent o halebardã voievodalã ceremonialã • alãturi de aceastã piesã medievalã, arheologul amator a mai descoperit cîteva monede de acum 500 de ani, ceramicã ºi harnaºament • în urmã cu doi ani, acelaºi profesor declara cã pe malul Bistriþei a descoperit 300 de plãcuþe din piatrã similare cu cele de la Tãrtãria Dumitru Ioniþã, un profesor de istorie-filosofie din comuna Farcaºa, extrem de pasionat de arheologie, susþine cã are în colecþia sa, descoperite în localitatea Petru Vodã, o serie de piese din epoca medievalã. Concret, cercetãtorul iubitor de istorie a descoperit niºte monede moldoveneºti din secolul XIV, mai multe piese de harnaºament, multiple fragmente metalice ºi ceramice, dar piesa cu adevãrat spectaculoasã este o halebardã medievalã ceremonialã. „Aceasta se aflã într-o stare excelentã de conservare, are o lungime de 21 cm, o lãþime de 20 cm, iar diametrul profilului muchiei este de 4 cm. Greutatea halebardei este de 1,2 kg ºi conþine 4 medalioane ovale, douã unifaþã, iar douã postfaþã, reprezentînd chipul unui voievod. Medalionul cel mai bine conservat reprezintã chipul unui domnitor încoronat, iar în jurul medalionului se aflã excizatã în limba slavonã o inscripþie care este parþial ºtearsã. Se distinge relativ bine un grup de litere: W T (ET), putîndu-se face o analogie între aceasta ºi legenda emisiunii monetare-akcea, a lui Ioan Vodã cel Viteaz (1572-1574), ºi anume: WTET MOLDAVI (Pãrintele Moldovei ), diferenþa constînd între coroana voievodalã aflatã pe halebardã, respectiv cuca voievodalã aflatã pe monedã. Este pentru prima datã cînd pe o armã albã apare chipul unui domn din panteonul voievodal al Þãrilor Române“ a declarat profesorul doctor Dumitru Ioniþã. Trebuie precizat cã descoperirea a avut loc pe fondul unor alunecãri de teren mai vechi, pe Platoul lui Petru din localitatea Petru Vodã din comuna Poiana Teiului. ÃŽn aceeaºi localitate au mai fost fãcute descoperiri arheologice memorabile printre care se numãrã sceptrul voievodal al lui ªtefan cel Mare, clopotul ceremonial al lui Petru Rareº, matricea sigilatã a lui Iliaº Rareº.
ÃŽn urmã cu doi ani, acelaºi profesor, Dumitru Ioniþã a fãcut public faptul cã a fãcut o descoperire arheologicã de anvergurã. El descoperise la Vadu Rãu, pe malul Bistriþei, 300 de piese de piatrã, acoperite cu un strat de lut ars pe care erau inscripþionate tot felul de semne grafice. Descoperitorul considera cã acestea aveau similitudini cu tãbliþele descoperite ºi confirmate ºtiinþific la Tãrtãria, judeþul Alba, în 1961. „ÃŽntîmplãtor am descoperit o serie de piese de piatrã, de diverse forme ºi dimensiuni, ce comportã relative similitudini cu tãbliþele de la Tãrtãria, descoperite în 1961, de cãtre regretatul arheolog Vlasa, ºi care certifica existenþa unui «centru» de scriere protoliterarã pe teritoriul României“, declara în 2004 profesorul Ioniþã. Cît priveºte piesele scoase la luminã de apele Bistriþei, acestea au atras atenþia tînãrului dascãl prin forma lor deosebitã, precum ºi prin semnele grafice înscrustate în stratul de lut ars ce acoperã piatra. Referitor la obîrºia acestor piese în Neamþ, profesorul emitea ipoteza cã în zonã ar fi existat un atelier neolitic de confecþionare a acestora ºi prin diverse cãi ar fi fost rãspîndite pînã în vestul României, la Tãrtãria. Afirmaþia sa ia de bazã numãrul pieselor, la Tãrtãria descoperindu-se trei tabliþe, pe cînd la Vadu Rãu 300, din care 120 avînd semne grafice. „Sînt un pasionat colecþionar de obiecte ce atestã documentar istoria Vãii Bistriþei“, a mai spus arheologul amator, care susþine cã deþine sceptrul voievodal de ceremonie al lui ªtefan cel Mare, clopotul ceremonial al lui Petru Rareº, o icoanã a lui Daniil Sihastru, la care spune el s-ar fi închinat ªtefan cel Mare ºi multe altele.
|
Autentificare
