 Dosarele fostei Securitãþi, bombã cu efect întîrziat
Revoluþia din 1989 trebuia, fãrã îndoialã, sã aducã cu sine o serie de clarificãri necesare pentru a elimina ulterior zbaterile unei întregi clase politice. O lege a lustraþiei sau deconspirarea foºtilor colaboratori ai securitãþii ar fi fost mãsuri absolut necesare pentru o clasã politicã mai sãnãtoasã, asupra cãreia nu ar mai fi planat atîtea suspiciuni ºi în care românii ar fi avut cu siguranþã mai multã încredere. Nu s-a întîmplat astfel, iar de pierdut a avut nu doar clasa politicã, ci întreaga societate româneascã. Astfel am ajuns ca abia dupã 16 ani sã începem, timid, sã discutãm despre o lege a lustraþiei sau sã începem sã ne uitãm prin dosarele prãfuite ale fostei Securitãþi. Cei care trebuie sã facã luminã în aceste dosare sînt cei din CNSAS, instituþie ai cãrei membrii au fost numiþi de cãtre Parlament, la propunerea partidelor politice. Tocmai aceastã apartenenþã politicã a membrilor Colegiului creazã suspiciunea cã deconspirarea nu va fi totalã sau cã se va face în funcþie de anumite interese politice. Rãmîne de vãzut…
Sãptãmîna care s-a încheiat a adus în prim-plan o serie de nume grele ale politicii româneºti care se pare cã au colaborat cu Securitatea. De departe, cel mai rãsunãtor nume este cel al Monei Muscã, om politic, care, alãturi de Preºedintele Bãsescu, conducea în sondajele de opinie. Angajamentul semnat de Mona Muscã cu Securitatea nu însemnã doar o grea loviturã pentru cariera politicã a acesteia, dar aduce cu sine un val de neîncredere asupra unei întregi generaþii de politicieni formatã profesional înainte de 1989. Mona Muscã, alintatã de cãtre colegii securiºti Dana, nu a ezitat sã aparã în faþa românilor ºi, cu documentul incriminator în faþã, sã susþinã cã ea nu a colaborat cu Securitatea, ci a considerat acest demers o îndatorire cetãþeneascã ºi patrioticã.
Deºi spune cã a furnizat doar informaþii cu privire la eventuale „atitudini inamicale“ ale studenþilor strãini faþã de statul român, aºa cum remarca ºi o bunã parte a presei, din dosarul Danei transpirã ºi indicii privind turnarea foºtilor colegi de cancelarie ai distinsei profesoare. ÃŽn acest caz, toatã strãdania doamnei Muscã de a face turul televiziunilor încercînd sã se disculpe, tamponînd broboanele de transpiraþie care se încãpãþîneazã sã aparã, nu face decît ca penibilul acestei situaþii sã atingã culmile paroxismului. Oricum, a mai cãzut un mit!
Un lucru este clar: cei care au crezut cã pot sã-ºi ascundã la nesfîrºit trecutul dubios ºi imoral s-au înºelat pentru cã nu poþi deveni reper al societãþii româneºti, iar în acelaºi timp sã fi fost, în trecutul tãu, componenta unui sistem de asuprire ºi constrîngere care a îngropat timp de cincizeci de ani valorile societãþii româneºti. Iar aceºti oameni nu pot fi iertaþi. Tocmai de aceea, pornind ºi de la ultimul sondaj de opinie în care peste 60% dintre români considerã un lucru grav ºi foarte grav colaborarea cu Securitatea, cred cã putem spune cã ne aflãm la un moment de cotiturã în viaþa politicã româneascã. Rãmîne ca CNSAS-ul sã-ºi facã datoria, iar oamenii politici care sînt incriminaþi trebuie sã-ºi facã publice dosarele pentru cã, în cele din urmã, cei care ne judecã sînt cei care se prezintã la vot la fiecare patru ani.
|
Autentificare
