Munca la negru, taxatĂŁ cu miliarde

• ĂŽn semestrul ĂŽntĂŽi, 136 de firme au fost prinse cĂŁ foloseau angajaĂži „la negru“ • amenzile aplicate au fost de 2,6 miliarde de lei

În ciuda campaniilor susþinute declanºate de inspectorii de muncã, precum ºi a amenzilor usturãtoare, multe firme nu ezitã sã foloseascã angajaþi fãrã forme legale. Aceste acte de indisciplinã i-au costat, pe cei care au fost prinºi, sume frumuºele, care ar fi putut fi folosite în scopuri mult mai bune, decît sã intre în buzunarul statutului. Centralizarea datelor de bilanþ aferente semestrului întîi, de cãtre Inspectoratul Teritorial de Muncã Neamþ, aratã cã au fost depistaþi 136 de agenþi economici care utilizau angajaþi fãrã a le întocmi documente legale de angajare. Indicatorii statistici demonstreazã cã, în primele 6 luni ale anului, angajaþii ITM au fãcut 1.064 de acþiuni de control numai în vederea prevenirii ºi combaterii muncii la negru. Au fost verificate peste 1.000 de societãþi comerciale la care lucrau peste 27.000 de salariaþi. La 176 de agenþi economici au fost descoperite diverse încãlcãri ale legislaþiei muncii, iar la 136 dintre aceºtia au fost depistate 177 de persoane care munceau fãrã a avea forme legale de angajare. Toate aceste firme prinse pe picior greºit au fost amendate cu suma totalã de 4,3 miliarde de lei, iar numai pentru munca la negru s-au dat amenzi în valoare totalã de 2,66 de miliarde de lei. Persoanele prinse muncind la negru au fost angajate de îndatã, iar patronii au fost sancþionaþi, fiecare în medie cu peste 20 de milioane de lei. Anul acesta, au fost fãcute nenumãrate campanii de depistare a cazurilor de muncã la negru ºi cele mai multe au dat rezultatele scontate. Au fost realizate inclusiv verificãri nocturne pentru angajatorii care au activitãþi ce se defãºoarã preponderent noaptea, precum unitãþile de panificaþie. Campanii s-au mai fãcut ºi în domeniul construcþiilor, în industria textilã, în prestãri servicii, industria lemnului ºi comerþ. În timpul controlului s-a procedat la identificarea personalului, verificarea actelor de angajare, a documentelor privind plata salariilor, garantarea în platã a salariului minim brut pe þarã, plata contribuþiilor datorate bugetului asigurãrilor sociale de stat. Acþiunile s-au fãcut atît în mediul urban, cît ºi în rural, dar majoritatea neregulilor au fost la firmele din oraºe. Toate acestea au avut ºi un caracter de informare, atît a angajatorilor, cît ºi a angajaþilor, asupra consecinþelor ºi riscurilor pe care le presupune practicarea muncii fãrã forme legale, insistîndu-se pe necesitatea asigurãrii unei protecþii sociale a salariaþilor. Administratorii prinºi folosind munca la negru au invocat diverse scuze, în speranþa cã ar putea scãpa de sancþiuni. Cea mai utilizatã, pentru perioada de probã, a fost cã respectivul angajat lucra doar de cîteva zile. Pe de altã parte, ºi salariaþii prinºi pe picior greºit au refuzat sã dea declaraþii referitoare la faptul cã munceau ilegal, de teamã sã nu-ºi piardã locurile de muncã.