Cozmin Gusa - „10 pacate ale Romaniei“

„10 pacate ale Romaniei“ este titlul unui incitant volum despre starea actuala a vietuitorilor unei tari ĂŽnalte ĂŽn aspiratii si - ca ĂŽntotdeauna de-a lungul unei istorii controversate si, din aceasta pricina, dubioasa - incapabila ĂŽn materializarea lor.
Joi seara, liderul Partidului Initiativa Nationala, Cozmin Gusa, si-a lansat volumul intitulat „10 pacate ale Romaniei“, ĂŽn sala „Cupola“ a Bibliotecii Judetene „G.T. Kirileanu“ din Piatra Neamt. Cartea a fost prezentata de catre directorul bibliotecii, Constantin Bostan, si comentata pertinent si, ca de obicei plastic, de scriitorul si criticul Lucian Strochi. În final, autorul si-a explicitat travaliul editorial si a raspuns ĂŽntrebarilor din public, nu ĂŽnainte de a elogia politicos si ĂŽndatoritor spiritul pietrean: „Am venit la Piatra Neamt ca ĂŽntr-un loc ĂŽn care se poate vorbi despre cultura, lectura si carti“. Totodata, ĂŽn urma unui reticent repros al recenzentului, nu a uitat sa recunoasca faptul ca solutiile propuse ĂŽn carte sĂŽnt succinte si ĂŽn multe cazuri lipsesc, dar rostul acesteia este doar acela de a da un diagnostic.

Truisme si lehamite

Decalogul pacatelor este sintetizat chiar pe coperta a patra: Romania e blocata de oligarhi; sistemul politic este putred si nu genereaza solutii; tranzitia a fost ĂŽnsotita de mari minciuni; statul a devenit un adversar al populatiei, ĂŽn lipsa mecanismelor de control; institutiile statului nu ĂŽsi mai ĂŽndeplinesc rolul social; societatea ĂŽsi pierde reperele valorice; romanii saracesc, iar munca nu este respectata; obsesia pentru imagine pune piedici dezvoltarii normale; Romania nu e pregatita pentru socul integrarii, care o va transforma rapid si profund; platitorul de taxe este adevarata victima a tranzitiei. Iar concluzia: „Toate aceste pacate ale Romaniei, prin consecintele lor, lovesc cel mai tare ĂŽn oamenii cinstiti, cei care respecta regulile, cei care vor sa traiasca normal.“
Cozmin Gusa, autorul cartii, este un defragmentator (ca sa folosim limbajul uzual al practicii informationale, chiar daca notiunea sufera prin aceasta comparatie o oarecare schimbare de sens). LasĂŽnd la o parte orice afinitati sau adversitati de natura politica, trebuie sa recunoastem ca pacatele invocate au deja statut de truism; toata lumea le stie si, mai grav, toata lumea le rabda; cu lehamite. Dar autorul are meritul de a le fi sintetizat si comentat.
Dupa ce si-a explicat „complexul“ de natura strict profesionala izvorĂŽt dintr-un act de injustitie caruia i-a cazut victima si l-a ĂŽndrumat pe alte cai, Cozmin Gusa si-a justificat initiativa editoriala: „SĂŽnt un politician care poate sa faca niste sinteze, care ĂŽsi asuma printr-o carte scrisa opiniile pe care le are asupra realitatii.“

Pacientul roman

NuantĂŽnd, Cozmin Gusa considera cartea a fi un raport despre Romania, sintetizĂŽnd perceptiile proprii, faptele si ĂŽntĂŽmplarile carora le-a fost martor, pentru a da posibilitatea tuturor de a reinterpreta trecutul nostru recent.
În acelasi timp, liderul Partidului Initiativa Nationala recunoaste ca aceasta carte este si un demers propagandistic subordonat gesturilor politice de natura pragmatica pe care si le asuma fara disimulari.
Realitatea actuala este, ĂŽn opinia lui Cozmin Gusa, una jalnica: „Este un moment dramatic; este un moment de mare frustrare. Faptul ca societatea romaneasca se comporta ca un pacient lipsit de speranta este ĂŽnceputul acestei crize profunde. SĂŽntem nemultumiti, nu ne mai place nimic, nu ne mai concentram asupra proiectelor de perspectiva, traim de pe o zi pe alta, nu mai stim cine este valoros sau nu, pe cine sa urmam sau pe cine sa respingem.“

Un film de desene animate

Vorbind despre sursele ĂŽmbogatirii de dupa 1989 si marii profitori, Cozmin Gusa nu a ezitat sa-i numeasca, printre altii, pe Viorel Catarama, Dan Voiculescu, Ion Tiriac, Sever Muresan sau Marcel Avram. „Au privatizat ĂŽn interes propriu relatiile externe ale Romaniei. Lupta ĂŽmpotriva coruptiei ĂŽn Romania nu a fost decĂŽt un film de desene animate“. Iar una din sursele cele mai importante ale ĂŽmbogatirii o constituie, considera Cozmin Gusa, privatizarea: „Nimeni nu este ĂŽmpotriva privatizarii. Dar privatizarea ĂŽn Romania nu a generat competitie sau mai multe locuri de munca. Nici statul nu a cĂŽstigat foarte multi bani de pe urma privatizarii, pentru ca s-au facut aranjamente, s-au ĂŽncasat comisioane grase. GĂŽnditi-va la marea «performanta» de a concesiona extractia de petrol si de gaze de sonda unei companii de stat din Austria. Am ajuns de rĂŽsul Europei. Nicaieri, niciunde, nu s-a ĂŽntĂŽmplat asa ceva. SĂŽntem singura tara din lume care si-a amanetat securitatea energetica nationala. Nu exista ĂŽn contract nici o stipulare care sa ne permita un cĂŽt de mic control asupra petrolului si gazelor din pamĂŽntul Romaniei.“
„Avem o societate care si-a pierdut reperele valorice, iar goana dupa bani genereaza comportamente mutante“ a afirmat Cozmin Gusa, exemplificĂŽnd cu doua cazuri, intens mediatizate ale manierelor comportamentale din lumea mondena si din teritoriul bisericii. Totodata, nu a uitat sa sublinieze ca cel mai grav fapt este lipsa solidaritatii.
Agenda derizoriului, impusa de mass-media
Deloc magulitoare parerea liderului PIN despre presa din Romania:
„Agenda impusa de catre presa din Romania este una a senzationalului, a facilului, a stirii negative... Faptul ca adevaratele subiecte, importante pentru romani, n-au fost dezbatute ĂŽn presa, i-a ĂŽmpiedicat pe romani sa se mai concentreze, sa mai gĂŽndeasca. Tie ĂŽti e foame, de-abia ĂŽti umpli rezervorul la masina si astia ĂŽti vorbesc de luptele din PNL. Cui ĂŽi pasa? Si atunci lucrurile importante nu mai sĂŽnt discutate si romanul se uita la lucruri facile: la «Surprize, surprize» sau la «Iarta-ma!» - ca sa plĂŽnga, se uita la Dan Negru - ca sa rĂŽda, se uita la o emisiune a unuia cu nivelul intelectual foarte scazut - ca sa constate, si sa se bucure, ca e mai destept decĂŽt ala. Mass-media a generat un nivel de comportament colectiv de care trebuie sa ne fie rusine.“ De altfel, Cozmin Gusa s-a declarat convins ca presa romaneasca este total controlata: „Lucrul acesta, de altfel, se produce peste tot ĂŽn lume. Dar acolo functioneaza un sistem de criterii care serveste statul. La noi, nici lucrurile care ar trebui sa sprijine statul roman nu sĂŽnt scrise. Nu vedeti ca nu scrie nimeni despre privatizarea Petrom? Nimeni nu vrea sa scrie. Ba, mai mult, ni se servesc reclame: «OMV face plinul... »“.

Securistii din presa

Liderul PIN considera ca presa din Romania este total aservita si eficient controlata de catre grupurile de interese: „SĂŽnt multe milioane de euro cheltuite pentru ca presa sa taca. Sigur, exista si un control mai subtil care duce opinia publica ĂŽntr-o anumita directie. Este cazul celor doua mari companii de presa americane: CNN si Fox. Dar ele lucreaza ĂŽn coliziune. La noi se poarta principiul serviciilor secrete. Cei mai activi ofiteri ai serviciilor secrete din Romania sĂŽnt ĂŽn presa. Nu neaparat directori. Sefi de departamente, producatori, care au grija sa apara numai ce trebuie. Apoi, presa este controlata si prin sistemul de justitie. Asa-numitele dosare de urmarire operativa stau ĂŽn asteptare vreo douazeci de ani. Faptul ca multi proprietari de presa au probleme reale cu legea ĂŽi face sa fie manipulabili. Credeti ca, de exemplu, colegii de la Antena 1 sĂŽnt bucurosi ca trebuie sa transmita trei-patru stiri despre Partidul Conservator? Nu! Dar daca trebuie...“

Amabilitati si terapie de cuplu

În calitate de oaspete, raspunzînd unei întrebari cu conotatii cromatice, Cozmin Gusa s-a simtit dator sa ne gratuleze primarul:
„Pinalti, sigur ca e simpatic ĂŽn fiecare zi. Este si un tip foarte smecher si stie sa controleze informatia. Nu cred ca va exista pe undeva vreo dezbatere despre averea lui Pinalti sau despre afacerile lui. Gigi e foarte smecher si se descurca, nu-i asa? Si atunci, lumea o sa creada ca e un primar genial. Dar, daca chiar face lucruri importante pentru comunitate, nu o sa se mai ĂŽntrebe nimeni despre afacerile lui. A facut treaba? A asfaltat strada aia? A izolat blocul ala? Ce-mi mai pasa? Problema este urmatoarea: daca astazi era prosperitate ĂŽn Romania, nu mai ĂŽntreba nimeni de dosariada.“
O alta ĂŽntrebare inteligenta l-a obligat pe liderul PIN sa-si descrie plastic traseul politic prin analogii de cuplu cu Adrian Nastase, Calin Popescu-Tariceanu si Traian Basescu, pentru ca, ĂŽn final, sa concluzioneze: „Am descris aceste pacate ale Romaniei contemporane cu convingerea ca, ĂŽntelegĂŽndu-le mai bine, le vom putea depasi. Împreuna“.