 „Sadoveniana“ 2006 - la „Hanul Rãzesilor“ din Tupilati
Marti, 31 octombrie 2006, la „Hanul Rãzesilor“ din comuna Tupilati, au avut loc manifestãrile unei noi editii a traditionalei intreprinderi culturale „Sadoveniana“.
Organizatã de cãtre Directia pentru Culturã, Culte si Patrimoniu Cultural National a judetului Neamt, în colaborare cu Consiliul Local, Primãria si Biblioteca „Mihail Sadoveanu“ din comuna de pe malul Moldovei, manifestarea, desfãsuratã ca de fiecare datã sub semnul literei si spiritului sadovenian, a constituit si un prilej de întîlnire a mai multor scriitori si oameni de culturã din întreaga tarã: Aurel Sasu (Cluj-Napoca), Cãlin Vlasie si Lucian Pricop (Bucuresti), Gellu Dorian, Lucian Alecsa si Vlad Scutelnicu (Botosani), Constantin Dram (Iasi), Cristian Livescu, Adrian Alui Gheorghe, Emil Nicolae, Vasile Spiridon, Adrian G. Romilã, Nicolae Sava si Constantin Tomsa (Piatra Neamt).
Cu aceastã ocazie, au fost lansate cãrtile: „Divina Paradoxalia“, antologie de poezie de Aurel Dumitrascu, „Bãtrînul si Marta“, un romant si cîteva povestiri de Adrian Alui Gheorghe, „Insula Matriochka“ de Gellu Dorian, „Tîrgul cu arlechini“ de Vlad Scutelnicu si somptuosul „Dictionar biografic al literaturii române“ coordonat de Aurel Sasu.
Despre coordonatele acestei noi editii a manifestãrii, Adrian Alui Gheorghe, scriitor, director al Directiei pentru Culturã, Culte si Patrimoniu Cultural National a judetului Neamt, ne-a declarat:
„Tema pe care am propus-o, «Rãzesii lui Sadoveanu la portile Europei», este, credem noi, una de actualitate, una simbolicã… Intrarea în Europa a societãtii românesti este o probã pentru toatã lumea, e o adevãratã trecere prin purgatoriu a tot ce ne defineste, a tot ce stim noi despre noi, ce stiu altii despre noi. Evaluarea literaturii române este obligatorie, trebuie sã gãsim rafturile potrivite pentru fiecare autor român confruntat decisiv cu marea culturã europeanã. Sau, altfel spus, trebuie sã cãutãm sã impunem literatura românã, în sfîrsit, între culturile europene, dupã ce multã vreme ne-am identificat în exterior doar prin scriitorii care au reusit sã evite, prin exil, drama culturalã din perioada 1950 – 1990. Mã refer aici la Cioran, Ionesco, Eliade, C.V. Gheorghiu…“
La rîndul lui, prof. univ. dr. Aurel Sasu a tinut sã sublinieze:
„Tema e o provocare pentru literatura momentului, e o întrebare pentru soarta zilei de mîine a culturii noastre. Sadoveanu trebuie el însusi europenizat, Europa trebuie pusã în temã în privinta a ceea ce avem valoros în cultura noastrã. Vorbind despre soarta lui Sadoveanu, a operei sale în mileniul trei, vorbim, practic, despre soarta literaturii române din ultima jumãtate de secol…“
|
Autentificare
