FURTURI DIN CASA DOMNULUI
• de ani de zile, lãcasurile de cult sînt tinta hotilor • infractorii sînt atrasi de valoarea bunurilor aflate în biserici, schituri si mãnãstiri • „pot spune cã la multe asezãminte de cult sisteme de alarmã nu existã, desi în muzee sînt valori inestimabile. Unele au, dar nu sînt performante“, a declarat comisarul sef Vasile Checheritã, cel care conduce Compartimentul de protejare a patrimoniului national din cadrul Politiei Neamt •
Lãcasurile de cult din Neamt au fost „cãlcate“ mai în fiecare an de infractori, „chemati“ de comorile adãpostite aici. Asa se face cã spargerile si furtul unor obiecte de cult nu mai constituie o noutate în cazuistica judiciarã. „Vizite“ au fost fãcute la mãnãstirile Neamt, Secu, Sihla, Sihãstria, Vovidenia, Agapia, infractiunile la diverse biserici, în special din mediul rural, fiind si mai dese. Autorii au mizat în foarte multe cazuri pe faptul cã aceste asezãminte sînt situate în locuri izolate, iar maicile sau cãlugãrii care stau permanent acolo sînt persoane în vîrstã, viata lor desfãsurîndu-se dupã un tipic aparte. Si primesc, conform traditiei crestine, pe oricine le trec pragul, fãrã a bãnui cã unii au gînduri ascunse. Dupã 1989, spargeri au tot fost, dar mare parte din ele au fost rezolvate de politistii care au avut cazurile în lucru. Acum sînt doar trei dosare cu autor necunoscut. Unul dintre ele a fost înregistrat în 1998, la Mãnãstirea Secu, de unde a dispãrut un chivot (cutie în care se pãstreazã sfînta cuminecãturã). Apoi, de la biserica „Adormirii Maicii Domnului“, de la Agapia, a fost sustrasã o icoanã veche care-l înfãtisa pe Sfîntul Nicolae, iar de la biserica „Sfintii Voievozi“, din Bãltãtesti, au fost furate patru icoane. Sansele de a mai prinde fãptasii sînt reduse datoritã faptului cã toate s-au petrecut înainte de anul 2000. Politistii mai au în lucru un dosar în care un fost preot este acuzat cã a luat din biserica unde era paroh cîteva icoane. Se pare cã acestea au ajuns în Italia cu ajutorul unor acoliti.
Cazuri rezolvate Un caz spectaculos a fost rezolvat în 2002. O icoanã pictatã de Nicolae Grigorescu, a fost sustrasã de la Mãnãstirea Neamt, în octombrie 1999, autorul, un fost politist din Tîrgu Neamt, fiind descoperit în februarie 2002. Furtul s-a petrecut în muzeul asezãmîntului si a fost facilitat si de lipsa unui sistem de alarmã care sã protejeze obiectul de artã. De remarcat este faptul cã hotul a ales icoana la întîmplare, fãrã sã stie de cine fusese realizatã si cã avea valoare de patrimoniu. El a fost prins la Alba Iulia, cînd încerca sã o vîndã cu 6.000 de dolari. Printre ultimele cazuri rezolvate si care priveste furtul unui obiect de cult este cel a lui Ionel Vicol, de 28 de ani, din Pechea, judetul Galati. Ancheta în cazul sãu a fost finalizatã la sfîrsitul sãptãmînii trecute, gãlãteanul fiind trimis în judecatã pentru cã a sustras o evanghelie de la biserica „Sfîntul Ioan Domnesc“, ctitorie a lui Stefan cel Mare aflatã în centrul orasului Piatra Neamt. Infractiunea s-a petrecut pe 10 noiembrie anul trecut, ziua în amiaza mare. Sesizati, politistii au reusit sã preleveze urme papilare, dar acestea nu figurau în baza de date, ipoteza cã fãptasul nu are antecedente penale dovedindu-se pînã la urmã realã. Cercetãrile au dus la descoperirea autorului, acesta povestind cum a actionat. A intrat în bisericã în jurul orei 15.30, a asteptat pînã ce în incintã nu a mai rãmas decît îngrijitoarea. Apoi, cînd aceasta nu a fost atentã, a luat evanghelia, a bãgat-o sub hainã si dus a fost. Cartea de cult, a fost vîndutã în Bucuresti, unei persoane necunoscute, cu 17 milioane.
„Ajutor“ pentru hoti Activitãtile infractionale ale celor fãrã de Dumnezeu au fost facilitate, în anii din urmã, si de faptul cã sistemele de alarmã de la muzeele mãnãstirilor, unde sînt adãpostite obiecte foarte valoroase, unele de patrimoniu, sînt mai mult de formã sau nu existã. „Pot spune cã la multe asezãminte de cult sisteme de alarmã nu existã, desi în muzee sînt valori inestimabile. Unele au, dar nu sînt performante. ÃŽnainte de 1989, pentru a fi protejate bunuri de mare valoare aflate la diverse lãcasuri au fost create depozite la mãnãstirile Secu si Vãratec. Nu am garantia cã existã o evidentã exactã a celor ce ce aflã acolo. Dar, fãrã acceptul clericilor, nu putem intra sã vedem ce este“, a declarat comisarul sef Vasile Checheritã, cel care conduce Compartimentul de protejare a patrimoniului national din cadrul Politiei Neamt. Asa se face cã mai ales dupã revolutie au dispãrut icoane, crucifixuri, cãrti de cult, straie bisericesti. Uneori, oamenii legii s-au lovit si de lipsa de colaborare a celor de la mãnãstiri, care au omis sã sesizeze în timp util infractiunile petrecute.
Achizitii prin sate De la comisarul Checheritã am mai aflat cã prin zona Tîrgu Neamt si Roman au apãrut, de cîtiva ani, grupuri de persoane care se ocupã cu achizitionarea de obiecte vechi. Colindã satele si, pentru icoane sau cãrti vechi, oferã altele noi, despre care se spune cã au fost pictate sau cã sînt sfintite pe la mãnãstiri celebre. Astfel momiti sau în schimbul unor sume de bani, sãtenii care detin obiecte mostenite din generatie în generatie, renuntã la ele fãrã sã stie cã dau pe nimic lucruri foarte pretioase. „Practica nu este ilegalã, deoarece aceste bunuri nu sînt expertizate si nu se stie dacã ar putea fi considerate ca fiind de patrimoniu. Problema e cã aceste valori, odatã iesite din tarã, nu mai pot fi recuperate“, a mai sustinut comisarul sef Checheritã. Acesta a mai afirmat cã, de ceva vreme, se desfãsoarã o amplã actiune de fotografiere a icoanelor de la mãnãstiri, biserici si schituri. Pînã acum au fost realizate cîteva mii de poze, pentru ca în ipoteza unui furt sã se poatã sti ce se cautã.
Crucifix de la 1845, furat din altar Si schitul Vovidenia figureazã pe lista celor care au fost cãlcate de infractori. De aici, pe 22 iulie 2000, a dispãrut fãrã urmã un crucifix de mare valoare, care se afla pe masa din altar. Obiectul de cult dateazã din 1845 si a fost donat de egumenul Petru, fiind realizat din lemn si placat cu argint aurit. Pe o parte crucifixul prezenta rãstignirea lui Iisus Hristos, iar pe cealaltã botezul Mîntuitorului. Obiectul de cult cîntãreste 630 de grame, are dimensiunile de 25/10 cm si are înscris pe el: „Ecumenul Petru. 1845“. Se bãnuieste cã a fost furat de unul din turistii care sosiserã la schit. END
|
Autentificare
