Miza luptelor din PNL si scoaterea din joc a premierului
Rãzboiul din interiorul PNL are ca mizã schimbarea primului ministru. Reprezentantii platformei Stolojan nu s-au sfiit sã spunã direct atunci cînd au fost invitati sã se împace cã vor reveni în partid doar dacã premierul Tãriceanu renuntã la fotoliul de presedinte al liberalilor. Fostul presedinte al PNL, Valeriu Stoica, strategul platformei dizidente a declarat chiar cã Tãriceanu ar trebui sã renunte si la sefia guvernului dacã tine într-adevãr la unitatea liberalã.
Conditiile puse de Stoica-Stolojan sînt, însã inacceptabile pentru actuala conducere a liberalilor, iar negocierea nu poate începe de pe pozitiile de fortã pe care încearcã sã le impunã cei recent exclusi. În acelasi timp fidelii lui Tãriceanu sugereazã cã se aflã într-o situatie relativ disperatã, prin vehicularea ideei de reconciliere. Theodor Stolojan, Valeriu Stoica si ceilalti critici ai premierului au fost dati afarã din PNL, rînd pe rînd, în ultimele douã luni pe motiv cã prejudiciazã imaginea partidului, iar acum sînt rechemati fãrã ca cineva de la vîrful PNL sã-ti asume eroarea initialã sau sã prezinte scuze publice pentru terfelirea fostilor lideri. Între timp numãrul adeptilor acestora a crescut destul de mult printre parlamentari si în filiale, iar Platforma liberalã devine din ce în ce mai atractivã pentru cei care observã cã Tãriceanu este creditat tot mai putin în sondajele de opinie, iar partidul pierde din popularitate de la o lunã la alta.
Cãlin Popescu Tãriceanu si-a dat seama cã excluderea celor doi fosti presedinti ai PNL, Stoica si Stolojan, a fost o gresalã tacticã gravã si încearcã sã gãseascã solutii pentru remedierea ei. Ar vrea sã-i readucã în partid pe adversarii sãi, înainte ca acestia sã smulgã o halcã din PNL si sã facã un alt partid liberal sau înainte sã constate cã Stoica si Stolojan au reusit sã punã piciorul în jumãtate dintre filiale.
Lucrurile sînt destul de complicate pentru primul ministru, aflat de mai multã vreme în conflict deschis cu presedintele Bãsescu si cu Partidul Democrat, care ar vrea sã forteze alegerile anticipate pentru anul viitor. Pe de altã parte gruparea Stoica-Stolojan se aflã în relatii de amicitie cu democratii si cu seful statului, avînd cel putin pe moment interese comune: eliminarea lui Tãriceanu din fruntea guvernului si din cea de presedinte al Partidului National Liberal, pe motiv cã el întretine conflictul din Aliantã si cã ar avea în spate „grupuri de interese nelegitme“ pe care le serveste.
Cãlin Popescu Tãriceanu socoteste, însã, cã dupã aderarea de facto a Romaniei la Uniunea Europeanã el se bucurã de laurii acesti victorii si drept rãsplatã îsi va încheia mandatul doar la alegerile din 2008. Dar calculele primului ministru nu iau în considerare nici strategiile lui Valeriu Stoica de schimbare a echilibrului în PNL, nici capacitatea de mare jucãtor a presedintelui Bãsescu, nici elementele recente ale istoriei postdecembriste. În 1999 dupã ce fostul premier Radu Vasile reusise sã înceapã negocierile de aderare cu UE, a fost schimbat fãrã probleme, cu sprijinul partidului care-l propulasase în functie. De data aceasta ecuatia e mai complexã, dar rãsturnarea fortelor in PNL pare tot mai posibilã, iar în momentul în care liberalii pro-Tãriceanu pierd majoritatea în partid, actualul premier îsi va pierde si el functia.
|
Autentificare
