Partidul Democrat a lansat programul „Vino sã vorbim despre Europa“
• PD Neamt a lansat ieri programul realizat de euro-observatorii democrati în colaborare cu Partidul Popular European • „Tinta tuturor cetãtenilor români trebuie sã fie nu doar binele, ci mai binele lor“, a declarat deputatul Marius Rogin, presedintele PD Neamt • Cu mai putin de douã luni înaintea intrãrii oficiale a României în Uniunea Europeanã, eforturile oficialilor se concentreazã pe a-i explica românului ce va însemna pentru el sã fie cetãtean european. ÃŽn acest sens, Partidul Democrat vine în fata oamenilor nu doar cu informatii, ci si cu propriul program post-aderare, pentru cã trebuie sã muncim mult sã devenim cu adevãrat europeni.
Oamenii
trebuie informati
Partidul Democrat a lansat un program post-aderare, care vine ca o completare a guvernãrii. Democratii considerã cã acest lucru este absolut necesar, pentru cã trebuie sã ne adaptãm cu totii la noile conditii post-aderare. „Vino sã vorbim despre Europa“ este un program realizat de parlamentarii PD observatori în Parlamentul European, în colaborare cu Partidul Popular European. El se deruleazã în toate judetele tãrii, iar scopul principal este sã arate implicatiile integrãrii României în Uniunea Europeanã, cu aspecte pragmatice. Programul a fost prezentat si dezbãtut în Neamt ieri, în cadrul unei reuniuni organizate de conducerea PD Neamt. Euro-observatorul Roberta Atanase a venit în fata nemtenilor, explicînd parte din mecanismele UE si rãspunzînd totodatã întrebãrilor. „Considerãm cã e necesar ca fiecare cetãtean din România sã cunoascã avantajele si dezavantajele intrãrii în Uniunea Europeanã. Acesta este motivul pentru care un euro-observator al Partidului Democrat va încerca sã lãmureascã o parte din aspectele asupra cãrora planeazã îndoieli sau nelãmuriri. Este important ca noi sã informãm populatia, ca sã o scutim de frãmîntãri, de neîntelegeri sau nelãmuriri, pentru cã stã în puterea noastrã sã facem acest lucru“, a declarat deputatul Marius Rogin.
Cheia integrãrii stã în implicare
ÃŽn începutul prezentãrii sale, Roberta Atanase a explicat scopul principal al îndemnului „Vino sã vorbim despre Europa“. „Aceste întîlniri se înscriu în programul national care îsi propune sã provoace discutii despre ceea ce înseamnã intrarea în Uniunea Europeanã. Ideea este de a fi cu totii mai bine informati. Cheia integrãrii stã în modul în care decidem sã ne implicãm, iar pentru a face asta trebuie sã avem informatii. Nu doar institutiile trebuie sã rãspundã criteriilor europene, ci si noi, ca oameni“, a spus euro-observatorul democrat. Roberta Atanase a avut apoi scurte interventii pe politicile europene, nationale si, nu în ultimul rînd, locale, strict pe judetul Neamt. Rezultatele asteptate sînt cît mai multe proiecte prin care autoritãtile sã rãspundã cerintelor comunitãtilor pe care le reprezintã. Roberta Atanase a descris pe scurt fiecare institutie europeanã si activitatea principalã, mai ales cã toate forurile îsi au corespondentã în România. Parlamentarul democrat a precizat cã este foarte importantã gãsirea unor cãi de comunicare între cei de la Bruxelles si cei din tarã, iar acestea pot fi parlamentarii europeni, în mãsura în care îsi îndeplinesc mandatul. Roberta Atanase nu priveste integrarea României în UE cu scepticism sau teamã si e convinsã cã finalitatea va fi modernizarea tãrii.
Democratii au muncit mult pentru integrare
„Partidul Democrat a avut si are în continuare un dusman în ceea ce înseamnã binele cetãtenilor si acesta este... mai binele lor. Acesta ar trebui sã fie un target pentru toti cetãtenii României - mai bine! Partidul Democrat s-a evidentiat prin prestatia ministrilor sãi, mai ales cã am avut ministere greu încercate - Ministerul Integrãrii, al Justitiei sau de Interne. Cel putin acesta din urmã a avut un rol foarte important, pentru cã România a devenit tara cu cea mai lungã frontierã a Uniunii Europene. Am devenit paznicul securitãtii tãrilor europene si am avut destule motive de îngrijorare. Cu toate acestea, am reusit sã avem cel mai performant sistem de securizare a frontierelor, fapt apreciat pînã si de cei mai vehementi contestatari ai intrãrii noastre în Uniunea Europeanã. Totodatã, Ministerul Integrãrii s-a implicat foarte mult în stabilirea unei cãi de comunicare dintre institutiile noastre si cele europene. Sigur, existã o problemã care se învîrte în jurul celor patruzeci miliarde de euro care vor fi alocati României. Nu stiu dacã vom fi capabili sã accesãm toate fondurile, dar «Vrem sã ne fie mai bine» ar trebui sã fie dictonul dupã care sã ne cãlãuzim“, a declarat Marius Rogin, deputat PD de Neamt. Presedintele democratilor nemteni a amintit si despre politicile sociale aplicate de PD în tarã: recalcularea pensiilor, intrarea în activitate a încã patru sute de mii de români reducîndu-se astfel numãrul si asa mare al asistatilor social, grija fatã de posibilitatea cetãteanului de a-si plãti facturile curente, programul intens de investitii majore în infrastructura si dotarea scolilor, schimbarea din temelii a bazei materiale din unitãtile de învãtãmînt, salarizarea profesorilor, noua metodologie pentru testele nationale si bacalaureat, etc. „Usor, usor, vom implementa tot ce înseamnã standard european“, este convins Marius Rogin.
Judetul Neamt - judet european
Este deja cunoscut faptul cã de anul viitor, UE ne dã foarte multi bani. Singura conditie este sã stim sã-i luãm. ÃŽn acest sens, autoritãtile locale trebuie sã fie pregãtite sã redacteze proiecte pentru a primi finantarea europeanã. Acesta este de altfel scopul programului de informare lansat de PD. Partidul vine sã pregãteascã administratiile locale pentru absorbtia celor 40 de miliarde de euro care îi vor fi alocate României în urmãtorii cinci ani. Conditia e ca banii sã fie ceruti pe proiecte concrete, fezabile si bine alcãtuite. Judetul Neamt are experientã în asta, desi se poate si mai bine. Pasii fãcuti de judetul nostru pe calea europeanã, evidentiati de consilierul judetean Valericã Frãtilã, aratã cã Neamtul este teren propice pentru fondurile europene: apã curentã, canalizare si gaz în peste 30 de localitãti prin programul SAPARD, multe scoli modernizate, reabilitarea unor drumuri, un numãr mare de pensiuni turistice dezvoltate în ultimii ani, plus proiectele de viitor. „La nivelul judetului a început sã fie implementat programul de coeziune prin care se sperã ca în 2020 toate comunele sã aibã apã, canalizare si gaz metan. Ne putem lãuda cu primarii PD care au reusit sã atragã fonduri peste cele de la judet si sîntem siguri cã si pe viitor cei 21 de primari democrati, oameni de toatã isprava, vor accesa si mai multe fonduri. Vor veni foarte multi bani si nu trebuie sã-i trimitem înapoi, ci sã-i fructificãm la maxim“, a declarat democratul Valericã Frãtilã.
Noi în Europa
Prezentarea programului „Vino sã vorbim despre Europa“ nu s-a dorit a fi o simplã expunere, ci un dialog între auditoriu si parlamentarii democrati Atanase si Rogin. O primã problemã ridicatã de Daniel Apetrei, angajat al Consiliului Judetean pe probleme de integrare europeanã, a fost eventuala scutire de TVA a autoritãtilor locale ce vor cofinanta proiectele din 2007. Roberta Atanase a rãspuns cã, din pãcate, pe actuala formulã de accesare a fondurilor structurale, nu existã nici o initiativã care sã scuteascã de la plata TVA autoritãtile locale. Proiectul ales va beneficia de 85% finantare europeanã si 15% româneascã (13% de la guvern si 2% de la comunitatea localã, care va trebui sã suporte si cheltuielile neeligibile care includ si TVA). Un alt aspect a fost adus în prim-plan de scriitorul Constantin Munteanu - prea putine informatii oferite publicului cu privire la intrarea în UE. Scriitorul a propus ca pe viitor institutiile sã aloce mãcar 1 - 2% din buget pentru promovarea activitãtii si a regulilor europene care le privesc. Roberta Atanase i-a dat dreptate, însã a explicat cã „este foarte greu sã ridici nivelul de informare a cetãtenilor în timp foarte scurt“. S-a amintit si faptul cã România este doritã în UE pentru cã are fortã de muncã ieftinã si calificatã. Roberta Atanase considerã însã cã principalele avantaje ale României europene sunt altele: puterea de a contribui la constructia politicã europeanã si pozitia geopoliticã menitã sã aducã un plus de stabilitate în aceastã zonã a Uniunii. A fost ridicatã si problema preturilor românesti care le depãsesc pe cele europene, în spetã la gaze naturale si electricitate. Marius Rogin a explicat cã tara noastrã are o autoritate care reglementeazã pretul la gaz si cã n-ar fi rãu ca sindicatele sã-i mai cearã socotealã. Per ansamblu, întîlnirea organizatã de democrati a fost de bun augur pentru toatã lumea, prin simplul fapt cã publicul a putut adresa întrebãri si a primit rãspunsuri pe care poate nu le-ar fi primit din altã parte. Totodatã, s-a creat si o cale de dialog cu euro-observatorii, care de anul viitor au mari sanse sã devinã parlamentari europeni. Propunerile, întrebãrile, problemele pe care au ocazia sã le asculte în cadrul acestor întîlniri le vor folosi cu sigurantã în mandatul Parlamentului European.
|
Autentificare
