Zodia tulburelului
• tulburelul din butoaiele gospodarilor se „evaporã“ înainte de a se fi limpezit, iar gospodarii zac pe sobe, în nestire • la tarã, în marea majoritate, doar femeile mai fac treabã, în aceastã perioadã si se plîng cã au niste „animale“ în casã • Satele limitrofe bãtrînei urbe a lui Roman Musat trec, în aceastã perioadã, prin forfota specificã sfîrsitului de toamnã, cu numeroasele ei munci agricole, dar... nu prea mai are cine lucra. Pe lîngã strînsul paielor de pe cîmp si aducerea lor în gospodãrii, tãranii se pregãtesc de arat si aranjarea curtilor pentru iernat, dar, ca în fiecare an, „tulburelul“ îi „saboteazã“ pe majoritatea capilor de familii. Veche de mai bine de douã sãptãmîni, licoarea lui Bachus nu a apucat sã se limpezeascã prea bine în beciuri cã si a început sã curgã prin canele direct în gurile însetate ale gospodarilor. Din cauza aceasta, gospodinele sînt în pragul disperãrii. Pe de altã parte, mai sînt si cazuri care si acestea ajung sã zacã în nestire prin cotloanele caselor sau prin santuri. „Animalul ãsta nu-i treaz nici astãzi, de sãrbãtoare. Nu stiu cum de se îmbatã, cã nu mai are nici un strop de vin în beci. L-a bãut aproape tot pînã s-a prins fiul meu si «i-a dat cep» la celãlalt butoi. A curs tot vinul pe jos, ca sã se învete minte. Omul meu nu face nimic toatã ziua. Dacã plec la oras si îi zic sã aibe grijã, nici la vacã nu poate sã-i dea o gãleatã de apã. Se trezeste dimineatã si cautã sã bea ceva, cã de mîncare nici cã-i vorba, «are arsuri» dacã ia ceva pe stomacul gol. Dacã a vãzut cã nu mai are vin, a dat fuga la privatizat, care-i dã pe datorie. Nu trebuie mult, un pahar de rachiu sau un sfert de vin si «e gata». Abia ajunge acasã, sã se punã pe sobã si sã sforãie, iar eu fac totul“, s-a plîns Maria A., din Horia. Sãtulã de muncã, femeia a mai povestit cã, din „fericire“, în opinia ei, nu este singura în aceastã situatie, asa cã nu-i mai este rusine cu „omul ei“. ÃŽntrebatã de unde are bãrbatul bani, cã birtasii nu dau vesnic bãuturã „la caiet“, rãspunsul a venit simplu: „Dispare cîteva ore pe zi si crapã lemne pe la vecinele mai bãtrîne, care nu au nici un ajutor si sînt nevoite sã-l primeascã“. Dupã cîtiva butuci despicati si douã pahare de vin, gospodarii revin pe la case ametiti dar si cu ceva bani în buzunar. Pe lîngã cei care zac în propriile curti, alti sãteni preferã sã meargã la bar unde bãutura este „mai dulce“ dacã-i înghititã cu povesti si bîrfe. Acestia „esueazã“, pînã la urmã, pe marginea santurilor sau lîngã garduri si sînt culesi de cunoscuti sau de propriile sotii, plecate în „recunoastere“. Si cicã asa o tin toatã iarna, nefiind bãgati în seamã decît pe la sãrbãtori, cînd „oricum, toatã lumea serveste un pãhãrel“.
FOTO: Bãutura, bat-o vina, îi „moleseste“ pe gospodari
|