Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Noiembrie 2006
LMMJVSD
  12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930   
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Sanatate 22 Noiembrie 2006
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
Durerea de cap

Durerea de cap

Ce poate fi mai groaznic decît durerea de cap? Durerea de mãsele! Lãsînd gluma la o parte, toti stim cît de neplãcutã poate fi o asemenea suferintã. Ea are darul de a-ti strica buna dispozitie, ba uneori chiar si programul din ziua respectivã. Si dacã o banalã durere de cap poate sã vã afecteze foarte mult, imaginati-vã cît de devastatoare este o migrenã. Durerile de cap sînt de mai multe feluri, cea mai comunã fiind cefaleea „de tensiune“, asociatã cel mai frecvent cu stresul si cu tensionarea muschilor de la nivelul cefei si a coloanei vertebrale cervicale. Ar mai fi cefaleea denumitã „cluster“ (ce apare în fiecare zi, timp de mai multe sãptãmîni, uneori chiar luni, pentru ca la un moment dat sã disparã si eventual sã reaparã dupã o anumitã perioadã) si migrena. Cefaleea tensionalã este o entitate clinicã care se manifestã prin episoade sau stãri de dureri de cap de intensitate usoarã sau moderatã ce nu afecteazã activitatea zilnicã si nu se amplificã la efort fizic. Durerea este bilateralã cu senzatie de presiune, de strînsoare sau de o greutate si nu e pulsatilã. Cefaleea tensionalã episodicã poate dura de la 30 minute la 7 zile, iar cea cronicã are loc mai des de 15 zile pe lunã sau 180 zile pe an. Durerea de cap (cefaleea sau cefalalgia) este una din cele mai frecvente plîngeri prezentate medicului de cãtre pacienti.
ÃŽn marea majoritate a cazurilor, cefaleele sînt primare, adicã fãrã modificãri organice, „benigne“ si doar în 8-10% din situatii, exceptional, manifestarea unei boli grave, cum este o tumoare cerebralã sau o arteritã temporalã, o hemoragie cerebralã sau o meningitã, cazuri în care bolnavul trebuie sã meargã imediat la medic si sã fie pus sub observatie. Dureri de cap severe sînt raportate anual la 30- 40% din populatie, fiind mai frecvente între vîrsta de 30 si 40 de ani. Se pare, de asemenea, cã femeile suferã de douã ori mai frecvent decît bãrbatii de acest tip de durere.
Durerea de cap, cefaleea, poate fi astfel un simptom al anxietãtii, stresului, încordãrii fizice (în special în umeri si spate), consumului exagerat de cafea, ceai sau a întreruperii bruste a aportului de cafeinã, alergiei alimentare, încordãrii ochilor, hipoglicemiei, sinuzitei, hipertensiunii. Durerile de cap mai pot apãrea în cazul folosirii drogurilor sau a anumitor medicamente (sau în momentul întreruperii lor), în unele afectiuni ale gîtului, ale ochilor (glaucom), ale nasului, ale sinusurilor (sinuzite), ale urechilor sau ale dintilor (infectii) sau pot fi cauzate de boli ale articulatiei temporomandibulare. Mecanismele care stau la baza acestor dureri de cap pot fi influentate si de factori ereditari. Nu sînt, însã, date convingãtoare despre rolul acestor factori, stresul zilnic si stilul de viatã par a avea un rol mai important.

Factori determinanti ai migrenelor

Migrena reprezintã o entitate clinicã distinctã si se manifestã ca o durere severã într-o jumãtate a capului, în general fronto-orbitarã, continuã sau paroxisticã, foarte adesea pulsatilã si însotitã de semne vizuale, digestive sau generale. Migrena are intensitate variabilã, este localizatã, de obicei, doar pe o jumãtate de cap (pînã la 40% din cazuri poate fi si bilateralã), poate fi pulsatilã (ai senzatia cã „inima îti bate în cap“) si, în mod caracteristic, e agravatã de activitãti fizice banale, precum urcatul sau coborîtul scãrilor, uneori chiar si de simpla miscare a capului. ÃŽn general, durerea este atît de severã, încît împiedicã desfãsurarea activitãtilor iar dupã ce, în sfîrsit, a trecut, rãmîne o senzatie de obosealã.
Medicii deosebesc cîteva forme ale migrenei. Cel mai adesea sînt întîlnite migrena simplã, care se manifestã în 70 % dintre cazuri, si migrena cu aurã, în cazul cãreia debutul durerii este precedat de tulburãri vizuale, senzitive si motorii.
Migrena simplã se manifestã printr-o durere de cap care pulseazã, care creste în intensitate în cazul muncii fizice sau al mersului. Durata accesului de durere poate fi între patru ore si douã-trei zile. ÃŽn acest timp, în afara durerii de cap foarte puternice, persoana respectivã dezvoltã stãri de greatã, nesuportînd lumina puternicã si zgomotele. Migrena clasicã (cu aurã) este precedatã de aparitia unui fenomen neurologic cunoscut sub numele de „aurã“, cu 15-60 minute înainte de declansare. Majoritatea aurelor sînt vizuale si sînt descrise ca flash-uri luminoase, linii în zig-zag sau imagini distorsionate. Unele persoane acuzã chiar pierderea temporarã a vederii. O astfel de crizã poate dura o zi sau douã. Existã elemente care favorizeazã aparitia migrenelor si care sînt cunoscute sub numele de triggeri sau factori declansatori. Ei pot fi extrem de variati, de la schimbãrile emotionale pînã la anumite alimente sau mirosuri. Cei mai frecventi sînt: modificãrile hormonale, alimentele ca ciocolata, brînzeturi, vin rosu, cofeina, citrice, carentele în alimentatie, dietele severe si obiceiul de a sãri peste micul dejun si mesele din timpul zilei ce au ca efect scãderea nivelului de zahãr din sînge, factor declansator al migrenei. De asemenea, este foarte important mediul în care lucrãm, ecranul calculatorului poate fi o sursã de luminã puternicã si poate determina migrene. Prea multe sau prea putine ore de somn pot cauza migrena. E foarte important de stiut ce anume produce migrena, care este factorul ei declansator, ca acesta sã poatã fi evitat pe viitor. Existã mai multe solutii pentru evitarea durerilor de cap: reglarea regimului de somn, alimentatie echilibratã, exercitii fizice, întreruperea fumatului, reducerea consumului de alcool. Se evitã, de asemenea, produsele alimentare picante si bãuturile alcoolice, care pot mãri excitabilitatea sistemului nervos. Este, de asemenea, necesarã o informare despre caracterul maladiei, evitarea factorilor ce o pot provoca, întelegerea riscului abuzului medicamentos, necesitatea tratamentului profilactic nonmedicamentos si psihoterapeutic sistematic pentru a preveni recidivele.

Articol afisat de 4149 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Dr. Miron ITZHAK, psiholog clinician principal)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Eveniment cultural Stiri Eveniment cultural
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri Sanatate Stiri Sanatate
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective