 Adevãrul despre uraniul de la Grinties
• reprezentantii Sãnãtãtii nemtene spun cã redeschiderea minei nu reprezintã un pericol nici pentru sãnãtatea celor care ar lucra acolo, nici pentru localnici • numãrul cazurilor de cancer este redus la populatia din zonã • Agentia de Mediu Neamt are datoria doar sã facã acte, fãrã sã se pronunte • ministrul Sulfina Barbu a declarat cã atîta vreme cît va fi ministru, mina nu se deschide • primarii de pe Valea Muntelui se opun redeschiderii exploatãrii • Dorinta Companiei Nationale a Uraniului (CNU) de a redeschide mina de la Grinties naste mari dispute printre autoritãtile locale de pe Valea Muntelui, reprezentantii Sãnãtãtii nemtene, ai Consiliului Judetean si cei de la compania mentionatã. Pentru ca strigãtul nemtenilor sã fie auzit si la Bucuresti, ieri, la Palatul Administrativ din Piatra Neamt s-au întîlnit toti sefii institutiilor si primãriilor care, teoretic, au ceva de spus în privinta redeschiderii minei.
Zbaterile de pînã acum ale autoritãtilor judetene nemtene nu au fost luate în serios de reprezentantii Companiei Nationale a Uraniului. Pentru ca situatia sã se schimbe, primarii de pe Valea Muntelui au fost invitati la o discutie, ocazie cu care si-au spus punctul de vedere despre aceastã problemã. Conducerea Consiliului Judetean sustine cã o decizie de importantã maximã pentru Neamt este luatã direct din birouri de la Bucuresti. Ba, mai mult, în loc sã se cearã si pãrerea nemtenilor direct implicati în aceastã situatie, hîrtiile necesare pentru reluarea activitãtii de la Grinties au fost date spre întocmire Agentiei Judetene pentru Protectia Mediului Harghita. ÃŽn acest context, Filip Azoitei, primarul de Grinties, a declarat cã zbaterile primarilor de pe Valea Muntleui sînt mici zvîcniri, care nu au puterea de a rãsturna decizia celor de la centru. „Noi avem prea micã influentã în luarea unei decizii. Din sondajul pe care l-am fãcut în comunã, 90% dintre oameni vor redeschiderea minei. Aceastã minã de uraniu existã la Grinties de aproximativ 40 de ani si soarta ei în viitor nu depinde de ce spunem noi. Sîntem prea mici în fata celor de la Guvern, ori CNU. Personal, cred cã mina se va deschide. Problema importantã este securizarea ei. Din patru în patru ani, în campanie electoralã, fiecare Guvern promite redeschiderea. Populatia din zona Grinties este imunã la radiatii. Pãrerile consilierilor locali din comunã sînt împãrtite. Numai cã dacã vreodatã se va deschide mina, treaba asta trebuie fãcutã conform standardelor europene“, a declarat Filip Azoitei. El a pus pe tapet si avantajele de care s-ar bucura comuna pe care o conduce în cazul în care CNU va fi învingãtoare. Primul beneficiu ar fi asfaltarea drumului Grintiesul Mare si, dacã se va respecta legislatia europeanã, se va ecologiza zona. „Eu nu vreau s-o scald asa, dar nu pot zice cã nu sînt de acord cu redeschiderea minei, pentru cã am avea locuri de muncã pentru oamenii de la Gruinties. Desigur, foarte important în acest demers este sã se respecte legea si sã se lucreze în conditii de sigurantã, pentru cã o minã de uraniu nu-i o joacã. Treaba asta cu mina este o problemã care se discutã din patru în patru ani“, a mai spus primarul Azoitei.
Primarii munteni, „nu“ categoric
Dacã pãrerea primarului Azoitei e evazivã în legãturã cu redeschiderea minei, primarii comunelor învecinate s-au declarat categoric împotriva acestei decizii. De exemplu, Costicã Schiopu, alesul celor din Ceahlãu, considerã cã redeschiderea minei de la Grinties echivaleazã cu o crimã pentru zona de pe Valea Muntelui si s-a declarat uimit cum o regie, în spetã Compania Nationalã a Uraniului, este mai puternicã decît Guvernul României. El considerã cã redeschiderea minei nu va avea un impact local, ci în jumãtate din Moldova. Vasile Aleca, primarul de Borca, a declarat cã jumãtate din populatia comunei a lucrat în minele de la Lesu Ursului si de la Crucea, avînd experientã în minerit. „Comuna Borca a fost traversatã de camioanele care transportau minereu de fier. Nu stiu cîte beneficii i-ar aduce comunei Grinties redeschiderea minei, dar eu mã opun acestei decizii“, a spus Vasiel Aleca. De aceeasi pãrere este si Gheorghe Tepes Bobescu, primarul de la Bicazu Ardelean, care sustine cã dacã se va redeschide mina va fi o patã neagrã pentru toatã Valea Muntelui. Gavril Lupu, primarul de Hangu, a pus în balantã avantajele oferite de dezvoltarea agroturismului montan, precizînd cã în comuna pe care o conduce a început sã se dezvolte aceastã ramurã. „Dacã se va redeschide mina de la Grinties, în zonã nu vor mai ajunge investitori care sã bage bani în dezvoltarea turismului. Adicã ar fi pierderi pentru noi, de aceea cred cã trebuie puse în balantã avantajele si dezavantajele redeschiderii minei“. Petru Bîia sperã cã se va respecta legislatia premergãtoare redeschiderii minei, si atunci existã suficiente pîrghii pentru stoparea acestei initiative a Companiei Nationale a Uraniului. „CNU este obligatã sã respecte legislatia în vigoare. Are nevoie de o autorizatie de mediu si trebuie fãcutã o dezbatere publicã pentru asta. ÃŽn cadrul dezbaterilor ne vom sustine punctul de vedere si sper cã vom opri o activitate care ne-ar afecta pe toti, în mod negativ“, a spus primarul de Poiana Teiului.
Salvamontistii povestesc despre lipsa vietuitoarelor în muntii Grintiesului
Amãnunte despre cum aratã zona din preajma celor 29 de galerii si a haldelor aferente, existente pe teritoriul comunei Grinties, a oferit Raul Papalicef, seful Serviciului Salvamont. El a povestit cã la Grinties sînt, în momentul de fatã, cîteva galerii foarte bine puse la punct, electrificate, care contin vagonete, cãrucioare, si care în cîteva ceasuri pot fi deschise. „ÃŽn pîrîul Primatar ajung torentii care spalã haldele de steril din zonã. Aceastã apã ajunge în pîrîul Grintiesu Mare, care se varsã în Bistricioara si, mai departe, apa ajunge în Lacul Bicaz. ÃŽn pîraiele Grinties si Bistricioara a dispãrut viata subacvaticã; au dispãrut pãsãrile din pãdurile din Grinties. 90% dintre familiile cu copii din aceastã comunã se opun redeschiderii minei. Parcul National Ceahlãu si Consiliul Judetean colaboreazã pentru un proiect în baza cãruia Valea Muntelui se va lega de Sudul Carpatilor. Pretul terenurilor în comunele montane va creste substantial dacã se va relua lucrul în minã, nu se va mai întîmpla asa“, a spus Raul Papalicef.
Medicul veterinar Gheorghe Lalãu, de curînd sef al Administratiei Parcului National Ceahãu, a declarat cã a vãzut, pe perioada cît mina de la Grinties era în exploatare, animale „schimonosite“ de radiatiile de uraniu. El a explicat cã existau vite pe care crescuserã tumori de mãrimea unui cap de nou-nãscut, dovadã clarã a caracterului negativ al radiatiilor asupra organismului. Nici bicãjenii, prin vocea primarului Constantin Catrinoiu, nu sustin varianta reluãrii lucrului în mina de la Grinties.
Agentia de Mediu tace ca pestele
ÃŽn vreme ce primarii de pe Valea Muntelui s-au declarat categoric împotriva reluãrii activitãtii la Grinties, reprezentantii Agentiei pentru Protectia Mediului Neamt au precizat cã atîta vreme cît competentele sînt ale Agentiei Nationale, deciziile din teritoriu nu mai conteazã. „Competenta în cazul de fatã este a Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului. Ea a transmis Agentiei pentru Protectia Mediului Harghita sã întocmeascã documentatia pentru obtinerea avizului de mediu. Compania Nationalã a Uraniului are de realizat un program de reconstructie ecologicã a zonei, respectiv a celor 29 de galerii. De ce i s-a dat Agentiei din Harghita sarcina sã realizeze documentatia, nu mã pot pronunta, e decizia Agentiei Nationale. Noi realizãm un îndrumar cãtre Agentia Nationalã pentru întocmirea studiului de impact asupra mediului. Dupã aceastã etapã, va avea loc dezbaterea publicã în comuna Grinties. Cam asta avem noi de fãcut în situatia de fatã“, a declarat consilierul Maria Moldoveanu, din cadrul Agentiei pentru Protectia Mediului Neamt.
Am încercat sã aflãm si opinia reprezentantilor Companiei Nationale a Uraniului, dar niciunul nu a fost disponibil ieri. Ei opteazã pentru reluarea exploatãrii la Grinties, iar minereul de uraniu sã fie transportat pe traseul Grinties - Prisecani - Ditrãu - Feldioara. Circulã zvonul cã reluarea lucrului la Grinties se va face cu mineri transferati de la Crucea, minã care va fi închisã în perioada urmãtoare, ceea ce înseamnã încã o palmã trasã Neamtului, pentru cã nici acele cîteva zeci sau chiar sute de locuri de muncã promise nemtenilor de pe Valea Muntelui nu se vor mai realiza. Rãmîne de vãzut cum vor evolua lucrurile în aceastã problemã si ce cuvînt va avea de spus ministrul Mediului, Sulfina Barbu, care a bãtut cu pumnul în masã cînd a venit la Piatra Neamt si a declarat cã atîta vreme cît ea va ocupa aceastã functie, mina de la Grinties va rãmîne închisã.
Redeschiderea minei nu pune în pericol sãnãtatea populatiei
Reprezentantii Autoritãtii de Sãnãtate Publicã (ASP) Neamt si medicii oncologi sînt de pãrere cã redeschiderea minei de uraniu de la Grinties nu reprezintã un pericol pentru sãnãtatea populatiei din zonã. Fizicianul Corneliu Pruteanu, seful Laboratorului Igiena Radiatiilor din cadrul ASP Neamt, sustine cã mãsurãtorile fãcute în de-a lungul timpului atît în minã, în diverse puncte, cît si în preajma acesteia aratã cã nivelul radioactivitãtii nu este nociv.
„ÃŽn decursul timpului, s-au fãcut mãsurãtori ale radioactivitãtii în cel mai îndepãrtat capãt al minei, unde sapã primul om si scoate minereul de uraniu. Acolo, nivelul radiatiilor este semnificativ, dar dacã se aplicã normele în vigoare referitoare la securitatea muncii si se foloseste o tubulaturã specialã care sã asigure circulatia corespunzãtoare a aerului, adicã o bunã aerisire atmosferei, în sensul scoaterii aerului încãrcat de gaze rare, totul este sub control. ÃŽn rest, nu sînt probleme. Mai trebuie avut grijã ca transportarea minereului la suprafatã sã se facã în conditii de maximã securitate, pentru ca sã nu se împrãstie si sã nu ajungã pe mesele oamenilor. De asemenea, trebuie fãcutã cu mare atentie separarea minereului util de cel steril. Sterilul este depozitat în grãmezi, se efectueazã mãsurãtori si, dacã materialul radioactiv are o concentratie peste anumite valori, se acoperã cu un strat de pãmînt care se fixeazã cu copaci, arbusti. Tot în conditii de maximã securitate trebuie sã se facã transportul cãtre statia de îmbogãtire de lîngã Pitesti, unde se extrage uraniul. S-au fãcut mãsurãtori ale radioactivitãtii la nivelul vegetatiei crescute pe o haldã de steril si ale unei surse de apã care trece pe lîngã haldã si s-a constatat cã nu sînt probleme. Pentru a avea o idee cît mai exactã despre pericolul radioactivitãtii, noi mãsurãm concentratia de Radon, care este un gaz inert si are, imediat sub el, patru-cinci descendenti radioactivi la care se ajunge dupã dezintegrãri succesive. Practic, pericolul de îmbolnãvire provine de la particulele Alfa care sînt emise de izotopul Radiu 222, prin descendentii care apar dupã dezintegrãri succesive. Particulele Alfa se depun pe particule de praf care, dacã sînt inhalate, se fixeazã pe alveolele pulmonare si, odatã ajunse acolo, nu mai pot fi eliminate. Acestea sînt foarte nocive pentru organism deorece elibereazã o foarte mare cantitate de energie radiantã care pur si simplu îl distruge prin ardere. Pentru a efectua respectivele mãsurãtori, avem la dispozitie un analizor Alfa, un aparat excelent care, chiar dacã nu e de ultimã generatie, este foarte exact si ne ajutã sã avem o imagine foarte clarã a nivelului de radiatii“, a declarat fizicianul Corneliu Pruteanu, seful Laboratorului Igiena Radiatiilor din cadrul Autoritãtii de Sãnãtate Publicã Neamt.
Acesta a mai opinat cã discutiile legate de riscul cresterii numãrului îmbolnãvirilor de cancer în rîndul celor care vor lucra mina Grinties sau a locuitorilor din zonã nu se justificã.
Putini bolnavi de cancer
De aceeasi pãrere este si doctor Doinita Vararu Gavrilescu, sefa sectiei Oncologie din cadrul Spitalului Judetean de Urgentã Neamt si coordonator al activitãtii de oncologie la nivelul judetului. „ÃŽn evidentele noastre figureazã foarte putini bolnavi de cancer care sã provinã din zona Grinties si din localitãtile limitrofe. Nici localizãrile tumorilor nu sînt speciale si nu ne dau de gîndit. Sînt femei cu cancer de sîn sau cancer genital si bãrbati cu cancer digestiv sau chiar pulmonar, dar în nici un caz nu putem spune cã au vreo legãturã cu radioactivitatea. Sã nu uitãm cã multi specialisti din lume contrazic ideea cã recrudescenta cazurilor de cancer, din ultimii 20 de ani, ar avea vreo legãturã cu explozia de la Cernobîl. Nici în perioada cînd mina functiona nu erau multe cazuri de cancer în zona respectivã“, a declarat doctor Doinita Vararu Gavrilescu. Cadrele medicale care îsi desfãsoarã activitatea la sectia Neonatologie a Spitalului Judetean Neamt spun cã nici în vremea cînd functiona mina, nici de cînd nu mai functioneazã nu au avut cazuri de copii cu malformatii grave care sã provinã din zona Grinties sau cea limitrofã.
|
Autentificare
